AFEER cere ca toţi furnizorii de electricitate să poată încasa taxa radio şi TV

„Reprezentanţii AFEER participă activ la aceste consultări (pe marginea modificării Legii nr. 123/2012 – Legea energiei electrice şi a gazelor naturale – n.r.) şi, în aceeaşi idee, am venit cu propuneri de amendare a legii. Printre acestea se numără: stabilirea, la nivel de ţară, a unui tarif unic de transport al energiei, reintroducerea contractelor bilaterale directe, obligarea tuturor furnizorilor de a factura şi încasa toate taxele şi tarifele, precum certificate verzi, taxa radio – TV etc., definirea consumatorului vulnerabil, respectiv actualizarea şi transmiterea anuală a listei cu consumatorii vulnerabili’, a declarat preşedintele Asociaţiei, Ion Lungu.

Astfel, AFEER propune stabilirea unui tarif unic de transport al energiei electrice, la nivel de ţară.
„În prezent, tariful aferent serviciului pentru introducerea de energie electrică în reţea – TG, practicat de Transelectrica, este diferit pe zone geografice. Pentru o concurenţă corectă între producători, noi credem că se impune modificarea art. 36, alin. 1 al legii şi egalarea acestor tarife sau chiar renunţarea la acest tarif de introducere a energiei în reţea. Mai mult, propunem un tarif unic de transport la nivel naţional, tip ‘timbru poştal’, plătit la extragerea energiei din reţea”, a spus Lungu.

O altă modificare propusă de AFEER se referă la stabilirea punctelor de contact, precum şi la modalităţile de informare a clienţilor de către distribuitorii şi furnizorii de energie.

„Având în vedere multitudinea de mijloace şi căi de comunicare cu clienţii, credem că ANRE trebuie să permită operatorilor din piaţă să îşi stabilească propriile modalităţi de relaţionare cu clienţii. Considerăm mult mai eficientă o formulare generală, care să nu limiteze modalităţile de informare a clienţilor şi care poate fi adaptată oricăror situaţii. Pentru punctele de informare, regionale sau locale, este important să avem în vedere şi dispunerea demografică a populaţiei României, mai concentrată în anumite zone, dar şi cu o densitate foarte redusă în altele. În prezent, legislaţia prevede ca punctele de contact să fie situate la maximum 50 km de locurile de consum ale consumatorilor casnici. Noi propunem ca aceste puncte de informare să fie situate astfel încât să asigure, pentru cel puţin 80% dintre consumatorii ce beneficiază de serviciu universal, o distanţă de maximum 50 km faţă de locurile de consum.Trebuie avut în vedere găsirea unui optim între informare şi costuri”, a mai spus Lungu.

În prezent, legislaţia prevede că numai cei patru mari furnizori de energie către populaţie, Electrica, Enel, Cez şi E.ON, pot încasa taxa radio-TV.

„Având în vedere liberalizarea pieţei energiei şi pentru consumatorii casnici, propunem ca toţi furnizorii să poată încasa această taxă, de aceea propunem completarea Legii 123/2012 astfel încât toţi furnizorii să factureze către clienţii finali şi să încaseze de la aceştia, o dată cu factura de energie electrică, tarifele de transport şi distribuţie, contribuţia de cogenerare, contravaloarea certificatelor verzi, accize, taxele radio şi tv etc. În aceeaşi idee, considerăm că trebuie completate şi obligaţiile clienţilor, astfel încât aceştia să plătească toate taxele şi tarifele prevăzute de legislaţie şi incluse în factură”, susţine preşedintele AFEER.

În ceea ce priveşte clienţii vulnerabili, AFEER consideră necesar ca ANRE să transmită, anual, până la 30 iunie pentru anul următor, lista de consumatori consideraţi vulnerabili şi măsurile recomandate a fi aplicate acestora, altele decât cele de natură financiară.

„Astăzi, din cauza lipsei unei clarităţi privind încadrarea în categoria de clienţi vulnerabili şi măsurile de natură non-financiară, se ajunge la imposibilitatea aplicării unor facilităţi, precum şi la imposibilitatea încadrării unui consumator în categoria de vulnerabili”, a completat oficialul AFEER.

În plus, una dintre cele mai importante modificări solicitate de AFEER se referă la reintroducerea contractelor bilaterale directe, interzise de actuala legislaţie.

„Interzicerea acestui instrument discriminează producătorii şi furnizorii din România faţă de ceilalţi participanţi la pieţele din regiune, aceştia având un risc crescut în ajustarea poziţiilor comerciale. Acest aspect discriminatoriu urmează să producă efecte negative semnificative în condiţiile în care, la nivelul Uniunii Europene, va deveni funcţională piaţa internă de energie electrică’, a considerat Lungu.

Potrivit acestuia, de la aplicarea Legii 123/2012, s-a constatat o migrare a tranzacţiilor de pe termen lung pe termen foarte scurt (peste 30% din consumul intern, reprezentând circa 65% din piaţa concurenţială). Acest fenomen conduce la distorsionarea preţului de referinţă pe piaţa angro, cu consecinţe negative asupra ofertării unui preţ corect pentru energia electrică furnizată consumatorilor, iar, pe termen mediu şi lung, va afecta ireversibil investiţiile în capacităţile de producere a energiei electrice, ridicând semne de întrebare cu privire la asigurarea securităţii în alimentarea cu energie electrică, la preţuri sustenabile, a consumatorilor din România, potrivit reprezentanţilor Asociaţiei.

„În plus, dezvoltatorii de proiecte în sectorul de producere a energiei electrice, nou intraţi pe piaţă, nu pot încheia contracte pe termen lung cu furnizorii, contracte ce reprezintă o garanţie solicitată de bănci pentru obţinerea creditelor necesare dezvoltării proiectelor. Totodată, o schemă de finanţare pe termen lung, bazată pe un mecanism de piaţă, de tipul celei propuse pentru construirea grupurilor nucleare 3 şi 4 de la Cernavodă (furnizorilor de energie electrică ce au finanţat investiţia li se vor aloca cote din energie electrică ce urmează a fi livrată din aceste grupuri, aceştia urmând să o comercializeze liber pe piaţa de energie electrică) nu mai poate fi utilizată, ca urmare a restricţiilor de contractare impuse de Legea 123/2012′, explică preşedintele AFEER.

„Este de dorit pentru suportabilitatea clientului final din România ca dezvoltarea de capacităţi de producere să se facă nu prin scheme suport, ci prin mecanism de piaţă, rolul contractului bilateral negociat direct fiind de bază’, a adăugat el.