Aflată ‘în prima linie’, România presează NATO să-şi consolideze capacităţile în Est – AFP

‘România, în calitate de frontieră orientală a Uniunii Europene şi a NATO, se află în prima linie şi suntem extrem de preocupaţi de evoluţiile din Ucraina, care au implicaţii serioase asupra securităţii internaţionale’, a declarat, într-un interviu pentru AFP, şeful diplomaţiei române, Titus Corlăţean.

Separatiştii proruşi ocupă de duminică clădiri administrative în estul Ucrainei, iar SUA au acuzat Moscova că ‘vrea să creeze haos’ pentru a justifica apoi o intervenţie militară ca în Crimeea, notează AFP.

‘România are aşteptări extrem de clare şi de ferme ca Rusia să se angajeze profund în procesul de dialog şi să evite escaladarea’, a insistat Corlăţean.

Fostă ţară din blocul comunist, intrată în NATO în urmă cu zece ani şi în UE în 2007, România se teme de o ‘contagiune’ a evenimentelor din Crimeea în toată regiunea Mării Negre, care ar putea face ca Rusia să se apropie de frontierele sale, precizează France Presse.

‘România are aşteptări concrete privind o redesfăşurare şi o deplasare spre est a capacităţii militare a NATO (…) în domeniile maritim, aerian şi terestru’, a adăugat ministrul.

O redesfăşurare cu atât mai necesară în condiţiile în care România va găzdui începând din 2015 elemente ale scutului antirachetă al Alianţei Nord-Atlantice, un dispozitiv ce provoacă indignarea Moscovei, potrivit AFP.

Oficialul român nu a dorit să vorbească despre deplasările de efective concrete ce sunt discutate în prezent, dar şi-a exprimat satisfacţia faţă de sosirea în ţară a şase avioane americane F-16 ce efectuează exerciţii cu armata română. ‘Spaţiul Mării Negre trebuie să se afle în fruntea priorităţilor NATO şi UE’, potrivit lui Corlăţean.

‘Am găsit un ecou favorabil din partea UE şi NATO ca poziţia noastră să fie extrem de fermă pentru a stopa orice risc de contagiune spre Odesa (sudul Ucrainei) sau Transnistria’, a adăugat el.

La sfârşitul lunii martie, preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, şi-a exprimat temerea faţă de un scenariu identic cu cel din Crimeea în Transnistria, unde sunt staţionaţi soldaţi ruşi, reaminteşte AFP.

‘Sperăm că va prevala dialogul politic’, a indicat Corlăţean, adăugând că Rusia ar putea oferi o dovadă concretă a bunelor sale intenţii prin participarea la o nouă rundă de negocieri prevăzute pentru aprilie privind situaţia din Transnistria.

‘Este extrem de important că au loc aceste discuţii, chiar şi cu întârziere. Aceasta va demonstra existenţa sau nu a unei deschideri mai mari din partea Moscovei’, a spus el.

Exprimându-şi regretul că discursul public pune accentul în principal pe dependenţa Europei de gazul rusesc, Corlăţean a reamintit că ‘realitatea este una mai complexă, dat fiind că şi Rusia este dependentă de piaţa europeană’ pentru a-şi vinde producţia de gaze.

‘A te reorienta spre alte pieţe nu este simplu, este un proces complex, ce implică costuri, iar Rusia are un interes în a ţine cont de aşteptările şi exigenţele Uniunii Europene’, a adăugat el. Spre deosebire de alte ţări din UE, România este puţin dependentă – între 10 şi 20% în funcţie an – de gazul rusesc pentru a-şi asigura nevoile energetice, notează AFP.

Titus Corlăţean a declarat că înţelege poziţia altor state mai dependente de Moscova pentru aprovizionarea lor cu gaz, dar ‘marile principii şi valori fundamentale ale dreptului internaţionale nu se pot negocia (…) din motive economice’.

‘Nu există interesul unei confruntări între ruşi şi europeni’, dar dacă Rusia alege escaladarea, ‘opţiunea sancţiunilor economice din partea Uniunii Europene rămâne valabilă’, a atenţionat el, încheie AFP.