AFP: Conclavul ar putea decide între un papă italian sau unul din Americi

După ce un fum negru a fost vizibil marţi seara, rundele de vot de miercuri – două dimineaţa şi două după-amiaza – vor fi decisive pentru a confirma situaţia din interiorul Conclavului. Cardinalul de New York, Timothy Dolann, a pariat pe un rezultat rapid „de-acum până joi seara”, în timp ce se adresa enoriaşilor, înainte de a fi obligat să păstreze tăcerea, asemeni celorlalţi 114 electori.

Un favorit, potrivit martorilor, este cardinalul arhiepiscop de Milano, Angelo Scola, care ar primi voturi din Europa şi Statele Unite.

Alţi favoriţi sunt cardinalul arhiepiscop de Sao Paulo, Odilo Pedro Scherer, care ar avea sprijinul Curiei, şi cardinalul din Quebec, Marc Ouellet, binecunoscut în America Latină şi fost „ministru” al Papei Benedict al XVI-lea însărcinat de conducerea Congregaţiei Episcopilor.

Doi americani sunt, de asemenea, citaţi, capucinul Sean O’Malley, din Boston, recunoscut pentru poziţia sa fermă împotriva pedofiliei, precum şi mediatizatul şi strălucitorul Dolan. Însă aceşti doi favoriţi au probabil neşansa că provin din cea mai mare putere politică şi economică a lumii.

Voturile de miercuri ar trebui să evidenţieze dacă un candidat se detaşează şi are şanse să obţină cele 77 de voturi (două treimi din colegiul electorilor) necesare pentru a fi ales sau, dimpotrivă, dacă se constată un blocaj, iar în acest caz candidaturile unor outsideri sunt posibile.

Un fum negru dens – atât de negru încât să nu creeze nicio confuzie -, s-a amuzat părintele Federico Lombardi, purtător de cuvânt la Sfântul Scaun, s-a ridicat după încheierea votului de marţi seara. Mulţimea, în pofida ploii, s-a adunat în Piaţa Sfântului Petru, aşa cum s-a întamplat în 1978 sau în 2005. Fumul nu era la fel de dens miercuri dimineaţa.

Cardinalii au început ziua de marţi cu o mesă solemnă la Bazilica Sfântul Petru, în cursul căreia i-au adus omagii lui Benedict al XVI-lea şi „pontificatului (său) luminos”, o formulă salutată cu aplauze frenetice.

Cardinalul Angelo Sodano, fostul om de încredere al lui Ioan Paul al II-lea şi decan al Colegiului Sacru, a ţinut o predică, insistând asupra milei, evanghelizării şi misiunii internaţionale a Sfântului Scaun pentru a promova pacea şi justiţia.

Această predică ar putea fi apreciată ca o invitaţie la abandonarea unei concepţii prea doctrinare a funcţiei papale şi la redobândirea unui lustru diplomatic pierdut de Vatican în lume.

Atunci când cardinalii au intrat în Capela Sixtină pentru procesiune şi au pus mâna pe Evanghelie, depunând jurământul, unul după altul, gravitatea şi emoţia erau perceptibile, în timp ce Biserica se confruntă cu dificultăţi majore şi anume cu secularizarea masivă din ţările creştine, scandaluri de pedofilie şi de corupţie, proasta guvernare şi intrigile din cadrul Curiei, probleme de adaptare la culturile locale, raporturi tensionate cu islamul riguros sau diverse contestări.

Sub splendidele fresce ale lui Michelangelo, ei ar trebui să invoce Sfântul Spirit în vederea găsirii unui papă care să răspundă tuturor acestor probleme.

Potrivit presei italiene, Papa emerit, Joseph Ratzinger, retras la reşedinţa de vară de la Castel Gandolfo, la sud de Roma, a urmărit la postul de televiziune al Vaticanului transmisia ceremoniilor de la care a lipsit.

Alegerea celui de-al 266-lea Suvern Pontif va pune capăt celor patru săptămâni agitate, care au început odată cu anunţul-surpriză, din 11 februarie, privind retragerea Papei Benedict al XVI-lea la vârsta de 85 de ani.

Începând de marţi, cardinalii sunt izolaţi de restul lumii, rămânând fără telefoane mobile şi având interdicţia absolută să comunice cu cineva de afară. Ei sunt găzduiţi la reşedinţa Sfânta Marta, un fost ospiciu situat în spatele Bazilicii Sfântul Petru.

În La Repubblica, cardinalul pensionat Paul Poupard a spus, cu „nostalgia” de a nu mai fi prezent, că, în 2005, „după îndelungata mărturisire de credinţă şi de durere faţă de Ioan Paul al II-lea, am intrat în (Capela) Sixtină mai pregătiţi, cu idei destul de clare, fiecare având mai mult timp pentru a se pregăti”.

De această dată este altfel, a adăugat prelatul francez, deoarece „cardinalii au fost nevoiţi să înfrunte şocul anunţului lui Benedict al XVI-lea”.