AFP: Încrederea dintre Rusia şi Occident, afectată pentru mult timp

”Pur şi simplu, nu mai este nici un fel de încredere”, afirmă Judy Dempsey, de la Institutul Carnegie Europe, la un an de la declanşarea conflictului din estul separatist al Ucrainei, soldat cu peste 6.000 de morţi.

”Există la ruşi un adevărat revizionism al regulilor internaţionale. Aceasta creează o problemă de încredere şi situaţia este în cele din urmă mult mai previzibilă decât în timpul Războiului Rece”, afirmă la rândul său un diplomat la NATO.

Alianţa Nord-Atlantică a reacţionat la anexarea peninsulei Crimeea în martie 2014 întrerupând practic orice cooperare cu Rusia. Oficialilor ruşi li s-a interzis accesul în sediul NATO din Bruxelles.

Alianţa şi-a întărit patrulele aeriene şi maritime în republicile baltice şi în Marea Neagră şi a procedat la o adaptare a trupelor sale, formând unităţi de reacţie rapidă, capabile să se desfăşoare în câteva zile în caz de criză.

Preşedintele rus Vladimir Putin acuză NATO că acţionează în conflictul din estul Ucrainei ca ”o legiune străină”, prin intermediul unor batalioane de voluntari care luptă de partea armatei ucrainene.

Putin a recunoscut recent că la anexarea Crimeii au participat comandouri ruseşti, dar a dezminţit întotdeauna acuzaţiile Occidentului potrivit cărora Moscova trimite soldaţi şi armament pentru a-i ajuta pe separatiştii proruşi din estul Ucrainei.

În iulie 2014, după prăbuşirea avionului companiei Air Malaysia doborât de o rachetă în spaţiul aerian din estul Ucrainei, Uniunea Europeană a recurs, ca şi SUA, la arma sancţiunilor economice, care împiedică bănci şi companii din domeniul apărării şi al petrolului să se finanţeze în Europa.

Europenii au făcut front comun, în pofida divizărilor între adepţii unei linii dure şi cei mai concilianţi faţă de Rusia. ”Este remarcabil faptul că, în cele din urmă, unitatea lor a rezistat”, subliniază Judy Dempsey, adăugând că ”Putin nu se aştepta la aceasta”.

De atunci, în pofida expulzării Rusiei din G8 (grupul marilor puteri mondiale format din SUA, Japonia, Canada, Marea Britanie, Germania, Franţa, Italia şi Rusia), canalele de dialog politic rămân deschise, dar rarele întâlniri la nivel foarte înalt se transformă într-un fel de dialog al surzilor.

”Rusia a propus în toţi aceşti ani, atât Alianţei Nord-Atlantice, cât şi Uniunii Europene, să facă ceva împreună, să vorbească despre probleme şi răspunsul a fost: ‘Nu, mersi’. Rusia a fost exclusă de la dialog”, dădea asigurări recent influentul deputat rus Konstantin Koseciov, invitat de către German Marshall Fund la Bruxelles.

”Americanii au adoptat o poziţie într-adevăr radicală faţă de Rusia. ‘Resetarea’ din 2009 (când Obama făcea apel la ‘o relansare’ a relaţiilor) e moartă şi îngropată”, consideră Vivien Pertusot, de la Institutul Francez de Relaţii Internaţionale (IFRI).

UE nu are în vedere nici o relaxare a sancţiunilor până nu se aplică total acordurile de pace semnate la Minsk în februarie.

Dar Europa, unde relaţiile economice cu Rusia sunt foarte importante, pledează şi pentru continuarea cooperării. ”Nu renunţ la ideea că am trecut de Războiul Rece”, declara recent şefa diplomaţiei europene, Federica Mogherini.

”Suntem vecini, iar geografia, ca şi familia, n-o poţi schimba”, sublinia Mogherini, reamintind că UE este ”primul partener comercial şi investitor al Rusiei”. Ea a menţionat şi ”cooperarea fructuoasă” la negocierile nucleare cu Iranul şi a reamintit faptul că UE intervine în disputa pe tema gazului dintre Kiev şi Moscova.

O astfel de atitudine realistă are şi Germania, consideră Vivien Pertusot. ”Există o adevărată iritare din partea Angelei Merkel faţă de Vladimir Putin, care face ca relaţia să fie foarte tensionată. Dar, în afara sancţiunilor, schimburile economice ale Germaniei cu Rusia nu au scăzut fundamental”, constată Pertusot.

”Un dezgheţ” nu va avea loc decât ”dacă Putin decide să înceteze şi să procedeze la o deschidere”, avertizează un diplomat european. Deoarece ”va exista în continuare Donbassul, acest conflict îngheţat, între noi şi ei”, adaugă el.