Cu toate că Statele Unite au refuzat până în prezent să califice înlăturarea de la putere a preşedintelui Mohamed Morsi drept lovitură de stat – ceea ce, în virtutea legii americane, ar fi antrenat în mod automat îngheţarea unui ajutor militar în valoare de aproximativ 1,5 miliarde de dolari americani -, Washingtonul a transmis un avertisment liderilor interimari ai ţării, miercuri, suspendând livrarea a patru avioane de vânătoare F-16.
De asemenea, Regatul Unit a anunţat săptămâna trecută că va reveni asupra autorizaţiilor de export a unor echipamente militare către Egipt, din cauza unor temeri ca acestea să nu fie utilizate împotriva manifestanţilor. Autorizaţiile se referă la componente de vehicule blindate şi mitraliere, dar şi la echipamente de radio şi comunicaţii, mai ales pentru tancuri.
Liderii interimari ai Egiptului au prezentat o foaie de parcurs pentru adoptarea unei noi Constituţii şi organizarea de noi alegeri, dar părerile sunt împărţite cu privire la două întrebări, şi anume dacă noua putere îşi va respecta angajamentele şi în ce moment va fi lansat procesul planificat.
Îngrijorările au crescut, de asemenea, în urma îndemnului la manifestaţii lansat de şeful armatei, generalul Abdel Fattah al-Sissi, care a cerut ca egiptenii să iasă pe străzi pentru a-i da un „mandat” cu scopul „de a termina cu terorismul şi violenţa”, invitaţie care, potrivit Fraţilor Musulmani, din rândul cărora provine Mohamed Morsi, reprezintă un „apel la război civil”.
„Realitatea este că Egiptul a revenit la un sistem mai autoritar, cu o clasă politică ce acţionează sub acoperirea militarilor şi o represiune importantă împotriva oricărui tip de disidenţă”, analizează pentru AFP David Butter, de la grupul de reflecţie britanic Chatham House.
Armata, obişnuită să deţină un rol politic major în Egipt, „se ascunde în spatele paravanului unui Guvern civil constituţional”, argumentează el.
„Strategia Guvernului interimar constă clar în excluderea politică a Fraţilor Musulmani până la alegeri. Niciun partid nu este pregătit să negocieze cu altul”, observă Michael Loueders, un expert german în problemele din această regiune.
„Unii din regiune văd ceea ce se petrece în Egipt ca o simplă corectare”, destinată să susţină „o mişcare populară”, punctează, la rândul său, emisarul american pentru Orientul Mijlociu Dennis Ross, care subliniază că ţări din zona Golfului Persic, printre care Arabia Saudită, le-au promis deja liderilor interimari ai Egiptullui un ajutor în valoare de aproximativ 12 miliarde de dolari americani.
Dar mai există şi o „altă modalitate de a relata această situaţie”, relevă el, potrivit căreia „un guvern legitim ales” a fost înlăturat de la putere. Şi, în pofida nominalizării unor oficiali politici civili, „trebuie recunoscut că arbitrul situaţiei de astăzi este armata”, a subliniat Ross, joi, în faţa Comisiei senatoriale pentru Afaceri Externe.
„Este nevoie de mai multă deschidere”, declară Marie Harf, o purtătoare de cuvânt a diplomaţiei americane. „Cu toate că există progrese, ei trebuie să continue procesul şi să revină cât mai curând posibil la un Guvern democratic ales. Nimic nu ne este clar încă, mai este un drum lung de parcurs”, a precizat ea.
Aleşii americani reflectau joi asupra viitorului ajutorului în valoare de 1,5 miliarde de dolari americani pe care Statele Unite îl acordă Egiptului în fiecare an.
„Să fim înţeleşi. Sprijinul nostru nu este nici necondiţionat, nici nelimitat în timp”, a avertizat senatorul Robert Menendez, preşedintele Comisiei senatoriale pentru Afaceri Externe.
„Militarii egipteni trebuie să arate că sunt interesaţi de un proces politic deschis, de alegeri credibile şi de un mod de guvernare democratic”, a subliniat Menendez.