AFP: O confruntare la vârful statului se profilează după alegerile legislative din România

Partidul Social-Democrat (PSD), nevoit să plece de la putere la sfârşitul lui 2015 în urma unui dramatic incendiu într-un club de noapte din Bucureşti care a declanşat un val de manifestaţii anticorupţie, a revenit în forţă pe scena politică.

El a obţinut 45,2% din sufragii, devansându-şi cu mult principalii adversari de centru-dreapta, potrivit unor rezultate oficiale parţiale publicate luni, un scor care depăşeşte previziunile analiştilor.

Liderul formaţiunii, Liviu Dragnea, a sugerat clar că va candida pentru postul de premier, în pofida unei condamnări la doi ani de închisoare cu suspendare pentru fraudă electorală care, potrivit legii, îl face ineligibil în această funcţie.

„Nu intenţionez să fac cadou aceste voturi altcuiva, indiferent că e o persoană sau o instituţie. Am condus campania, partidul, a fost o responsabilitate enormă. Nu sunt pregătit să glumesc cu acest vot”, a avertizat el.

Iohannis, care urmează să angajeze consultări cu diverse partide, a subliniat înainte de scrutin că va refuza să învestească orice persoană care a avut probleme cu justiţia.

Dragnea, în vârstă de 54 de ani, condamnat pentru fapte din perioada în care era secretar general al PSD, a îndemnat la evitarea oricărui „conflict inutil”, care ar ameninţa „stabilitatea” ţării. „Toţi politicienii şi toate instituţiile trebuie să respecte acest vot”, a subliniat el.

ABSENTEISM RECORD

Însă, în opinia politologului Cristian Pârvuescu, el „riscă să piardă această bătălie”. „Eu cred că domnul Iohannis nu va renunţa la criteriile de integritate anunţate”, a declarat el pentru AFP.

O asemenea confruntare ar putea să conducă la o suspendare din funcţie a preşedintelui, de către Parlament, un scenariu care s-a produs deja în două rânduri, în trecut, cu fostul preşedinte Traian Băsescu, predecesorul lui Iohannis.

PSD a fost dezavuat de stradă în noiembrie 2015, după incendiul de la 30 octombrie 2015 de la Colectiv, un club de noapte din capitala română, soldat cu 64 de morţi.

Drama, care a avut loc într-o clădire care a încălcat toate normele de securitate, a fost considerată simptomatică pentru corupţia endemică care afectează ţara, până la serviciile de sănătate.

Manifestaţii de masă au condus la demisia premierului social-democrat Victor Ponta, înlocuit cu un Guvern de tehnocraţi administrat de fostul comisar european Dacian Cioloş.

Însă apatia a pus stăpânire pe populaţie, iar doar 39,5% dintre alegători s-au prezentat la urne duminică în acest scrutin proporţional într-un tur, unul dintre cele mai scăzute niveluri de la revenirea ţării la democraţie în 1989, relevă analiştii.

„Românii au tresărit în somn (…), după care au adormit la loc. Politicienii au aşteptat ca efectul manifestaţiilor din 2015 să treacă”, a subliniat Cristian Tudor Popescu la postul ProTV.

În opinia lui Niculae Popescu, un vânzător de ziare din Bucureşti, „oamenii s-au săturat de clasa politică. De ce să votăm, dacă ştim că nu se schimbă nimic?”.

„MAI MULŢI BANI”

Membră a Uniunii Europene (UE) din 2007, România rămâne împotmolită într-o sărăcie care afectează un sfert din populaţie şi care a determinat aproape trei milioane de români să plece în străinătate.

În acest context, PSD a ştiut să fructifice o bază electorală rurală şi în vârstă cu promisiuni de creşteri puternice ale salariilor şi pensiilor, de scădere a fiscalităţii şi de dotare a fiecărei comune cu un vehicul de salvare.

„Românii au votat pentru creştere economică, pentru mai mulţi bani în buzunare, pentru locuri de muncă bine plătite”, a rezumat Dragnea.

Principalii săi adversari, Partidul Naţional Liberal (PNL) şi Uniunea Salvaţi România (USR), două formaţiuni de centru-dreapta care şi-au axat campania pe lupta împotriva corupţiei, nu au reuşit, în schimb, să mobilizeze electoratul, şi au obţinut 20,2 şi 9,3% din voturile exprimate.

PSD poate conta pe susţinerea micului partid liberal Alde, care a reuşit să atingă 5% din sufragii, pragul de care are nevoie pentru a intra în Parlament.

Scrutinul marchează, de asemenea, revenirea pe scena naţională a lui Băsescu, al cărui nou partid cu tentă populistă a depăşit de asemenea pragul de 5%, potrivit primelor rezultate.