AFP: România a ratat şansa fondurilor europene

„Mă întâlnesc cu numeroşi investitori cărora le-ar plăcea să vină aici, dar care nu o fac din cauza dificultăţilor accesului în regiunea noastră”, declară pentru AFP primarul Braşovului, George Scripcaru, fără să îşi disimuleze „frustrarea”.

Bruxelles-ul a pus la dispoziţia României suma de 20 de miliarde de euro ca fonduri nerambursabile în perioada 2007-2013, cu scopul de a reduce diferenţa de dezvoltare între această fostă dictatură comunistă şi Euroa de Vest, în special în domeniul infrastructurii, scrie Jonas Mercier, autorul comentariului AFP.

România a utilizat mai puţin de 10% din sumă, reprezentând cel mai slab nivel de absorbţie în rândul celor 27 de state membre ale Uniunii Europene (UE).

Un raport guvernamental privind situaţia şantierelor rutiere finanţate cu fonduri europene constata, la începutul lui noiembrie, că întârzierile erau cauzate mai ales în partea de executare a proiectelor.

Constructorii nu „mobilizează utilaje şi personal suficiente”, iar Compania Naţională română pentru Autostrăzi şi Drumuri nu se achită de obligaţii faţă de ei.

„Probleme nu se înregistrează doar în partea de aplicare a proiectelor, ci şi în amonte, în partea de gestionare de către autorităţi”, a declarat pentru AFP Septimiu Pârvu, un adjunct al directorului Asociaţiei Pro Democraţia.

„Birocraţia impusă de către stat în vederea accesării fondurilor este atât de complexă, încât devine absurdă”, adaugă el.

Deşi finanţarea este europenaă, Guvernul român este cel care evaluează şi aprobă proiectele şi aplicarea lor.

Primarul din Ciugud (centru), un sat cu aproximativ 3.000 de locuitori, Gheorghe Damian, a fost nevoit să depună eforturi intense pentru a obţine finanţarea unui proiect de canalizare, în cadrul altui program european.

„După ce dosarul a fost validat, au început să apară probleme, deoarece, pentru a lansa licitaţia, a fost necesar să obţinem autorizaţia din partea a trei instituţii de stat, care aveau fiecare în parte altă părere”, povesteşte primarul pentru AFP.

Bruxelles-ul a blocat în octombrie plata fondurilor în domeniile transporturilor, dezvoltării regionale şi ameliorării competitivităţii, după ce a constatat „deficienţe grave în sistemul de gestionare”.

La începutul anului, fondurile destinate dezvoltării resurselor umane au fost suspendate din acelaşi motiv.

Directorul Agenţiei Naţionale pentru Integritate (ANI) Horia Georgescu apreciază că unele conflicte de interese descoprite în cadrul unor proiecte finanţate cu fonduri europene – beneficiari care aveau legături cu persoane însărcinate să dea undă verde în cadrul unor administraţii – au luat proporţii „îngrijorătoare”.

Ministrul român pentru Afaceri Europene Leonard Orban, un fost comisar european, apreciază, totuşi, că „problema fraudelor nu este cea mai importantă”.

El acuză o lipsă de competenţă în cadrul administraţiei, dar şi în rândul beneficiarilor, în realizarea şi aplicarea acestor proiecte complexe.

„Schimbări sunt în curs în cadrul structurilor care gestionează aceste fonduri şi se va resimţi o ameliorare”, a declarat el într-un interviu pentru AFP. După nominalizarea sa, în urmă cu un an, rata absorbţiei, care a atins cu dificultate 4% în patru ani, a urcat la 10%.

România se aşteaptă, totuşi, să suporte penalizări în valoare de aproximativ 800 de milioane de euro, din cauza erorilor comise până în prezent.

În cazul în care absoarbe mai puţin de 40% până la sfârşitul lui 2013, ar putea să piardă până la 6,7 miliarde de euro, potrivit lui Orban.

Fondurile aferente perioadei 2007-2013 pe care nu va reuşi să le cheltuiască vor fi redirecţionate către state membre, în mod proporţional cu contribuţia lor la bugetul UE.

România nu este, cu siguranţă, singurul elev slab. Şi Italia este în urmă, uneori din aceleaşi cauze, chiar dacă Guvernul lui Mario Monti a redresat situaţia.

Astfel, ministrul italian pentru Coeziune Teritorială Fabrizio Barca a avertizat luna trecută că Italia ar putea să piardă suma de 3,5 miliarde de euro fonduri structurale, la care are dreptul până la sfârşitul lui decembrie.

În România, Orban pledează totuşi ca UE să aloce noi fonduri de coeziune importante pentru perioada 2014-2020.

„În Franţa, delocalizările lasă mii de persoane în şomaj, în timp ce medicii noştri pleacă din România în Vest pentru salarii mai bune. Doar o apropiere a nivelurilor noastre de dezvoltare economică va putea să limiteze aceste fenomene”, conchide el.