AFP: Sfârşitul fără glorie al celui mai lung război american
Acesta a fost epilogul unui pod aerian frenetic care a permis evacuarea din Afganistan a peste 120.000 de persoane care au fugit de regimul taliban ce preluase puterea cu două săptămâni înainte, la 20 de ani după ce fuseseră înlăturaţi de la putere de către SUA.
Afganistanul, care a mai respins imperiul britanic şi Uniunea Sovietică, i-a rezervat astfel aceeaşi soartă şi superputerii mondiale SUA.
Acest război pe care americanii l-au urmărit de la distanţă de-a lungul anilor le-a revenit brutal în atenţie odată cu moartea a 13 militari americani într-un atentat sinucigaş revendicat de gruparea Statul Islamic al Khorasan (ISIS-K).
După aproape un an şi jumătate fără decese americane în Afganistan, imaginea lui Joe Biden cu mâna pe inimă în faţa sicrielor va rămâne în memorie. Cinci dintre soldaţii ucişi aveau numai 20 de ani, deci abia se năşteau atunci când al-Qaida, grupare bazată în Afganistan şi protejată de talibani, a comis atentatele de la 11 septembrie 2001 ce au declanşat războiul.
Ca o ironie a istoriei, talibanii au fost cei care au asigurat parţial retragerea armatei americane, ameninţată de ISIS-K. ”Talibanii au fost foarte pragmatici şi foarte profesionişti”, a declarat luni generalul Kenneth McKenzie, şeful comandamentului central al armatei SUA.
Primul front al ”războiului împotriva terorismului” după 11 septembrie 2001, Afganistanul a fost rapid împins într-un plan secundar când preşedintele George W. Bush a decis să invadeze de asemenea Irakul, în anul 2003, pentru a-l înlătura pe Saddam Hussein de la putere.
Dar, în loc să părăsească aceste două ţări după primele victorii, Statele Unite le-au ocupat pentru a încerca să le facă democraţii după propriul model.
În Afganistan, guvernul susţinut de Washington s-a dovedit a fi corupt şi ineficient, în timp ce insurgenţii talibani continuau lupta. În cele din urmă, civilii afgani sunt cei care au suferit cel mai mult de pe urma acestor greşeli, cu zeci de mii de morţi şi tot atâţia răniţi.
Dar Statele Unite au plătit şi ele un preţ enorm, cu 2.350 de morţi şi un cost financiar estimat de Universitatea Brown la circa 2.300 de miliarde de dolari.
Cel care a amorsat retragerea din Afganistan, fostul preşedintele Donald Trump, promiţând că va pune capăt ”războaielor fără sfârşit”, s-a lovit iniţial de rezistenţa Pentagonului şi chiar a ridicat la 16.000 efectivele militare în Afganistan, dar fără prea mare efect asupra talibanilor.
Atunci, Trump a început negocieri bilaterale cu insurgenţii, tratative din care a rezultat un acord pentru retragere trupelor americane pe 1 mai 2021, talibanii angajându-se în schimb să negocieze cu guvernul de la Kabul şi să nu mai atace soldaţii americani.
Dar talibanii şi-au intensificat ofensiva împotriva armatei afgane, foarte dependentă de SUA.
Când Joe Biden a venit la Casa Albă în ianuarie, în Afganistan mai erau doar circa 2.500 de militari americani. După o perioadă de reflecţie, noul preşedinte a decis la jumătatea lui aprilie să ducă până la capăt această retragere, dar cu patru luni mai târziu faţă de calendarul iniţial. ”Am mers în Afganistan din cauza atentatului odios de acum 20 de ani (…) Aceasta nu explică de ce ar mai trebui să rămânem în 2021. Trebuie să încheiem războiul fără sfârşit”, a explicat Biden.
Şi războiul s-a terminat, dar mai repede decât anticipau responsabilii americani. Ei credeau că vor avea timp să evacueze civilii care doresc să fugă din calea talibanilor şi că vor scăpa de comparaţiile cu amintirea dureroasă a căderii Saigonului şi cu fotografia care a imortalizat înfrângerea americană în Vietnam: refugiaţi îmbarcaţi într-un elicopter pe acoperişul unui imobil.
”Nu va fi nevoie să fie evacuat nimeni pe calea aerului de pe acoperişul ambasadei americane în Afganistan. Nu este deloc comparabil”, asigura Joe Biden pe 8 iulie. Cinci săptămâni mai târziu, în timp ce talibanii intrau în Kabul fără să întâmpine rezistenţă şi preşedintele Ashraf Ghani fugea discret din ţară, elicoptere de transport Chinook evacuau diplomaţi americani de la ambasada din Kabul.
Războiul, început într-o perioadă când nu existau nici smartphone-uri şi nici reţele de socializare, s-a încheiat cu o înregistrare video devenită virală a unui locotenent-colonel al corpului de Marines, Stuart Scheller, cerând socoteală superiorilor.
”Oamenii sunt furioşi pentru că superiorii lor ierarhici i-au abandonat”, spune acesta. ”Şi niciunul dintre ei nu ridică mâna să-şi asume responsabilitatea şi să spună: ”am stricat tot !””. Între timp, Stuart Scheller a fost înlocuit din funcţie.