Ali tocmai a sărbătorit împlinirea a 18 ani. Cu o mască improvizată pentru a se proteja de gazele lacrimogene, el s-a instalat de trei zile, alături de colegii săi de liceu, în piaţa Kizilay, centrul protestelor din capitala Ankara.
„Suntem aici pentru a ne proteja drepturile, felul în care trăim şi pentru a spune «ajunge» Guvernului fascist”, declară aprins tânărul.
Părinţii săi i-au interzis categoric să participe la proteste, povesteşte zâmbind Ali, însă au renunţat în faţa hotărârii sale.
„Au înţeles foarte bine că nu protestăm pentru a ne distra, ci pentru viitorul nostru”, a declarat el.
„O sun totuşi pe mama după ce poliţia ridică” manifestanţi, ca să nu vină „să mă caute …”
Înflăcărarea tinerilor de a se mobiliza, prin intermediul reţelelor sociale, pentru a se alătura unei mişcări iniţiate de mai mulţi ecologişti din Istanbul, ce se opun distrugerii unui parc publice, i-a surprins pe sociologi, care cred că generaţia născută în anii 1990 este complet străină de politică.
„Bravo copii! Credeam că sunteţi fructul capitalismului, însă aţi distrus toate ideile primite”, scria săptămâna aceasta un editoarial al cotidianului liberal Hürriyet.
Sondajele realizate în rândul tinerilor protestatari care ocupă Piaţa Taksim din Istanbul, de o săptămână, au confirmat că, deşi se ţin la distanţă de „bucătăria” politică turcă, ei rămân foarte preocupaţi de „problemele din sfera publică”.
O anchetă a Universităţii Bilgi din Istanbul a arătat că 53% dintre contestatari nu au participat niciodată la o reuniune politică, iar 70% nu sunt membri niciunei organizaţii politice.
Cu toate acestea, 92% dintre ei afirmă că represiunea poliţiei şi restricţiile din viaţa lor cotidiană impuse de Guvernul islamo-conservator, aflat la putere din 2002, adesea denunţate drept o islamizare treptată a Turciei laice, sunt unele dintre principalele motivaţii ale mobilizării lor.
„Principala lor revendicare este să nu se intervină în spaţiul lor privat şi să fie ascultaţi”, explică sociologul Nilufer Narli, profesoară la Universitatea Bahçesehir din Istanbul, citat de cotidianul Milliyet. „Amuzându-se pe reţelele sociale, aceas generaţie îşi exprimă şi opiniile politice”, adaugă ea.
„Ne luptăm pentru drepturile noastre fundamentale, contra unui Guvern care vrea să ne controleze viaţa”, declară Can Dogan, un student în vârstă de 23 de ani, care participă la protestele din Istanbul.
„Nu suntem o generaţie de alcoolici sau vandali, suntem cetăţeni responsabili”, declară prietena sa Merve.
Aceasta este o aluzie la recentele declaraţii ale premierului Recep Tayyip Erdogan, care a calificat manifestanţii drept „extremişti” şi „vandali”, şi a încearcat să justifice o lege recentă, care limitează consumul de alcool, din dorinţa de a „nu mai exista o generaţie care merge clătinându-se zi şi noapte sub influenţa alcoolului”.
„Erdogan a mizat pe economie pentru a seduce masele. Şi într-o oarecare măsură a reuşit, societatea de consum este în plin avânt în Turcia”, declară Cengiz Aktar, politolog la universitatea Bahcesehir.
„Cu toate acestea, formula «Consumă şi taci», are limitele ei”, a adăugat el. „Oamenii spun «Ajunge, mai vrem şi libertăţi»”.
Această revendicare este confirmată de Elif Capli, în vârstă de 19 ani, care a venit tocmai de la Ankara. „Nici chiar tatăl meu nu intervine în viaţa mea privată cum o face Tayyip (Erdogan) „, declară tânărul născut într-o familie conservatoare. „De ce se amestecă?”