AFP: UE cu mai multe viteze, o idee veche ce provoacă dezbateri noi
Ideea – promovată de unii, respinsă de alţii – nu este una nouă, ba chiar Europa cu ‘mai multe viteze’ este deja o realitate.
Cu ‘mai multe viteze’, cu ‘geometrie variabilă’ sau în ‘cercuri concentrice’, toate aceste formule trimit la acelaşi principiu: a permite mai multor state să colaboreze în anumite domenii, fără a fi necesară participarea tuturor membrilor Uniunii.
Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a prezentat această cale drept unul din cele cinci scenarii posibile pentru viitorul proiectului european după Brexit, cu ocazia publicării Cărţii Albe cu privire la viitorul Uniunii, la începutul lui martie.
De atunci, ideea cristalizează dezbaterile între lideri naţionali, divizaţi între promotori fervenţi, observatori circumspecţi şi opozanţi vehemenţi.
Într-un proiect al ‘Declaraţiei de la Roma’ ce urmează să fie adoptată de Cei 27 sâmbătă la Roma, conceptul este evocat sumar: ‘Vom acţiona împreună când va fi posibil, cu diferite viteze şi intensităţi atunci când va fi necesar’.
În realitate însă, Europa cu ‘mai multe viteze’ există deja. De-a lungul extinderilor, necesitatea de a permite diferite niveluri de integrare a apărut ca indispensabilă, iar tratatele au introdus în 1999 ‘cooperările întărite’.
Această procedură va permite, spre exemplu, viitoarea lansare a unui Parchet european, specializat în combatarea fraudelor la TVA transfrontalieră şi la fondurile europene, instituţie la care sunt interesate să participe deocamdată 17 state.
O ‘cooperare întărită’, care necesită un minimum de nouă state, a fost deja utilizată pentru armonizarea regimurilor matrimoniale sau a sistemului de eliberare a brevetelor, dar rămâne puţin aplicată.
‘Există cooperări întărite care nu sunt denumite ca atare’, subliniază un diplomat european, citând zona euro (care include doar 19 state membre) ori spaţiul Schengen de liberă circulaţie a persoanelor (din care fac parte doar 22 ţări ale Uniunii).
Pentru Comisia Europeană, evocarea acestui scenariu are avantajul de a impulsiona statele membre să indice cu claritate în ce domenii vor să avanseze sau, dimpotrivă, să menţină statu quo-ul.
Prin deschiderea de noi domenii de ‘cooperare întărită’, UE ar putea, desigur, să depăşească blocajele din anumite proiecte. Riscul este însă de a crea diferenţe tot mai mari între drepturile cetăţenilor europeni şi de a face Europa şi mai complicat de înţeles, a avertizat totuşi Juncker.
Comisia sa a citat o serie de domenii de posibilă ‘cooperare întărită’: armonizarea fiscală şi socială, apărarea sau securitatea (cu schimburi obligatorii de date pentru a lupta împotriva terorismului şi a criminalităţii organizate).
Germania şi Franţa fac parte dintre promotorii cei mai convinşi, cu sprijinul afişat al unor ţări ca Spania sau Italia.
‘Unitatea nu înseamnă uniformitate’, a pledat preşedintele francez François Hollande, în timp ce cancelarul german Angela Merkel i-a îndemnat pe europeni ‘să aibă curajul de a accepta că anumite state avansează mai rapid decât altele’.
În schimbă, ţările din Europa de Est, printre cele mai reticente, se tem că aceste proiecte nu vizează în fapt decât excluderea lor din ‘club’, din cauza opoziţiei lor repetate la proiectele Bruxellesului, mai ales în ce priveşte politicile în materie de migraţie.
‘Cei care contestă cel mai puternic ‘Europa cu mai multe viteze’ sunt cei care vor ca Europa să fie reducă la o piaţă internă’, a comentat în acest context un diplomat european.