AGA Transelectrica a aprobat remuneraţiile CS, care depind de evoluţia companiei şi preţul acţiunilor

Astfel, Transelectrica este prima companie de stat unde remuneraţiile Consiliului de Supraveghere depind în principal de atingerea indicatorilor financiari estimaţi de conducere şi de evoluţia acţiunilor la bursă şi dividendele acordate.

Nivelul remuneraţiilor membrilor Consiliului de Supraveghere a fost aprobat într-o AGA derulată miercuri la Transelectrica, potrivit unui comunicat transmis, joi, de companie Bursei de Valori Bucureşti (BVB).

În luna septembrie, AGA de la Transelectrica a amânat pentru luna noiembrie discuţiile privind indemnizaţiile. Pentru AGA din septembrie, un comitet de nominalizare şi remunerare a prezentat propuneri de remuneraţii atât pentru membrii Consiliului de Supraveghere, cât şi pentru Directorat. Propunerile respective erau ca directorul general al Transelectrica şi ceilalţi trei membri ai Directoratului să primească o remuneraţie anuală brută de până la 1,4 milioane lei (315.000 euro) fiecare, iar pentru membrii Consiliului de Supraveghere era stipulată o indemnizaţie brută anuală de maxim 240.000 lei (54.000 euro).

Pentru stabilirea remuneraţiei conducerii Transelectrica a fost convocat o nouă AGA, miercuri, 6 noiembrie, iar propuneri privind indemnizaţiile au fost înaintate de Ministerul Finanţelor Publice şi de Fondul Proprietatea. Vechile propuneri nu au mai figurat pe ordinea de zi a AGA.

Ministerul Finanţelor Publice a făcut propuneri doar pentru Consiliul de Supraveghere, în timp ce Fondul Proprietatea s-a referit şi la Directorat.

AGA a respins propunerea făcută de Fondul Proprietatea şi a aprobat-o pe cea prezentată de Ministerul Finanţelor Publice.

Astfel, membrii Consiliului de Supraveghere vor încasa o remuneraţie fixă, la care se adaugă o componentă variabilă. Preşedintele Consiliului va încasa o remuneraţie fixă de 4.000 de lei brut pe lună, iar ceilalţi şase membri câte 3.900 de lei brut lunar.

Consiliul de Supraveghere al Transelectrica este format din şapte membri, însă un loc este vacant. În CS se regăsesc Ion Toni Teau (director general Lasselsberger), Ovidiu-Petrişor Artopolescu (fost manager la Microsoft România şi fost secretar de stat în Ministerul Comunicaţiilor), Dănuţ Sandu (preşedinte MKB Nextebank), Andrei Mihai Pogonaru (fiul omului de afaceri Florin Pogonaru), Radu Bugică (susţinut de Fondul Proprietatea) şi Carmen Georgeta Neagu.

Indemnizaţiile CS cuprind şi o componentă anuală variabilă, în cuantum de 12 remuneraţii fixe lunare, care este plătită doar dacă sunt îndepliniţi cumulat trei indicatori de performanţă asumaţi în planul de administrare, criteriile fiind legate de timpul mediu de întrerupere, profitul operaţional EBITDA şi investiţii.

Pentru perioada 1 iulie 2013 şi până la finele anului 2017 sunt prevăzute investiţii totale de 2,546 miliarde lei (571 milioane euro). În a doua jumătate a acestui an sunt estimate investiţii de 262 milioane lei (59 milioane euro), iar cea mai mare sumă este anticipată pentru 2017, când aceste cheltuieli ar urma să fie de 622 milioane lei (aproape 140 milioane euro) şi vor fi direcţionate doar către reţeaua electrică de transport.

Membrii Consiliului ar putea primi şi un bonus de performanţă în funcţie de rentabilitatea acţiunilor Transelectrica, acesta urmând să fie determinat pe baza evoluţiei preţului acţiunilor la bursă în anul respectiv şi dividendele acordate.

Astfel, fiecare membru va primi anual, în data de 15 noiembrie, un pachet de 90.000 de opţiuni pe acţiuni virtuale Transelectrica, care nu pot fi convertite în acţiuni. Fiecare opţiune va fi acordată la un preţ egal cu preţul mediu ponderat de tranzacţionare al acţiunilor la Bursă în luna octombrie a anului respectiv.

Preţul mediu ponderat al acţiunilor Transelectrica în luna octombrie a acestui an a fost de 13,15 lei/titlu.

Din opţiunile acordate pe 15 noiembrie 2013, o treime pot fi valorificate oricând în datele de 15 noiembrie ale următorilor trei ani. Banii pe alte 30.000 de opţiuni încasaţi în 15 noiembrie 2015 sau 15 noiembrie 2016, iar ultimele 30.000 doar pe 15 noiembrie 2016. Situaţia se va aplica pentru opţiunile acordate în fiecare an, maturitatea acestora fiind de trei ani.

Suma pe care care o poate încasa fiecare membru pentru opţiunile respective depinde de preţul mediu ponderat al acţiunilor Transelectrica din luna octombrie a anului în care vrea să schimbe opţiunile pe acţiuni, dividendele acordate de companie în anul respectiv şi preţul mediu ponderat al titlurilor Transelectrica în luna octombrie a anului anterior.

Astfel, spre exemplu dacă un membru CS a primit în noiembrie 2013 opţiunile la un preţ de 13,5 lei, în octombrie 2014 preţul mediu ponderat al acţiunilor este de 14,5 lei, dividendul acordat în 2014 este de 1 leu/titlu, el ar urma să încaseze 60.000 de lei pentru 30.000 de opţiuni.

Valoarea fiecărei opţiuni rezultă din adunarea preţului mediu ponderat din octombrie 2014 la care se adaugă dividendul, din care apoi se scade preţul mediu ponderat al acţiunilor în luna octombrie 2013, când au fost primite opţiunile.

La încetarea mandatului, fiecare membru are dreptul să valorifice toate opţiunile pe care încă le deţine.

Dacă profitul operaţional EBITDA va fi depăşit, membrii Consiliului de Supraveghere al Transelectrica vor mai încasa un bonus de 0,9% din suma cu care este depăşită estimarea câştigului.

În planul de administrare propus de CS, profitul operaţional EBITDA ar urma să urce cu 18,6% în 2014, la 509 milioane lei (114,7 milioane euro) şi cu 20% în 2015, la 545 milioane lei (122,8 milioane euro). Pentru 2016 este estimat un profit EBITDA de 572 milioane lei (129 milioane euro), iar în 2017 câştigul înainte de dobânzi, taxe, depreciere şi amortizare ar urma să ajungă la 607 milioane lei (136,8 milioane euro).

În AGA derulată miercuri, acţionarii au aprobat şi demararea selecţiei unei case de avocatură care să reprezinte compania într-un litigiu cu Comisia Europeană, în domeniul concurenţei.

O altă decizie vizează angajarea unui consultant juridic „pentru redactarea cererii de recurs în dosarul nr.2534/2/2012, reprezentarea companiei în instanţă în calea de atac a recursului, precum şi pentru efectuarea activităţilor necesare a fi realizate pentru ducerea la îndeplinire a măsurilor dispuse de Curtea de Conturi a României”.

Controlul a fost derulat în perioada 29 august – 30 noiembrie 2011, iar în cadrul acestuia echipa de control a identificat printre altele majorarea costurilor din exploatare prin angajarea de servicii de închiriere la preţuri indexate şi prin plata unor servicii de curăţenie deşi acestea nu au fost prestate, sau prin plăţi suplimentare pentru servicii de pază şi intervenţie decontate subscontractanţilor la preţuri mai mici decât cele stabilite în contractul încheiat.

Echipa de control a indentificat şi plăţi suplimentare pentru studii postuniversitare (master şi taxe de doctorat), apreciindu-se că acestea nu sunt forme de formare profesională.

Transelectrica a remediat o parte din situaţiile indicate de echipa de control, iar măsurile dispuse de Curtea de Conturi şi considerate nelegale au fost contestate.

Transelectrica este operatorul sistemului naţional de transport al energiei, iar statul controlează prin Ministerul Finanţelor Publice 58,69% din acţiunile companiei. Fondul Proprietatea are 13,5% din acţiuni, iar SIF Oltenia deţine 6,86%.

În prima parte a şedinţe bursiere de joi, acţiunile Transelectrica erau în creştere cu 1,53%, la 13,9 lei. La această cotaţie, capitalizarea bursieră a companiei este de 1,019 miliarde lei (aproape 230 milioane euro).