Potrivit documentului, contactarea unui client cu credite restante se poate realiza prin poştă, telefonic sau prin vizite la domiciliu. Agentul de colectare trebuie să respecte, însă, o serie de aspecte în relaţia cu clientul, scrie Agerpres.
În cazul corespondenţei scrise, aceasta trebuie trimisă într-un plic sigilat, fără însemnări sau semne care să indice faptul că scrisoarea se referă la debitul destinatarului. În plus, prima scrisoare prin care debitorul este somat să achite datoria trebuie să conţină o descriere cât mai detaliată a debitului cu privire la accesoriile creanţei (dobânzi, penalităţi etc.), provenienţa acestuia, scadenţa. Scrisorile de somaţie ulterioare trebuie să cuprindă doar informaţiile necesare pentru identificarea dosarului şi a stadiului acestuia, precum şi suma actualizată a debitului.
Prin telefon, debitorul poate fi contactat cel mult de două ori pe săptămână, de luni până vineri între orele 8,00 şi 21,00, şi sâmbăta între 9,00 şi 14,00, cu excepţia cazurilor în care debitorul solicită să fie sunat în alte intervale. ‘Convorbirile trebuie desfăşurate într-un mod politicos, care să asigure protejarea şi nedivulgarea către terţi a informaţii lor privind obligaţiile de plată ale debitorului şi datele personale ale acestuia/acesteia’, a precizat Georg Kovacs, preşedintele AMCC.
Vizitele la domiciliu pot fi efectuate în acelaşi interval orar, iar agentul trebuie să prezinte întotdeauna legitimaţia de serviciu şi împuternicirea emisă de compania de colectare a creanţelor şi confirmarea de debit semnată de către debitor (dacă există). În plus, dacă se recuperează numerar, recuperatorul trebuie să emită o chitanţă pentru ridicare de numerar, care să poarte ştampila companiei de colectare a debitelor.
La capitolul practici inacceptabile, preşedintele AMCC a menţionat şi comunicarea datelor privind datoriile unor terţi, sau copiilor minori ai debitorului şi ameninţarea acestora. În schimb, agentul de recuperare poate solicita vecinilor date despre debitor cu privire la localizarea acestuia, fără a dezvălui, însă, starea sa de datornic sau suma pe care o datorează.
‘Codul de Conduită a fost revizuit recent şi conţine prevederi stricte privind activitatea de colectare, atât în ceea ce priveşte frecvenţa apelurilor către persoanele cu datorii, cât şi în ceea ce priveşte corespondenţa scrisă către aceştia. Acesta este conceput pentru a oferi o înţelegere amănunţită şi clară a comportamentului de bază aşteptat din partea fiecărei companii de colectare a creanţelor membră AMCC şi a angajaţilor acesteia’, a precizat preşedintele Asociaţiei.
În cazul în care membrii asociaţiei nu respectă acest cod de conduită riscă excluderea din asociaţie şi, pe cale de consecinţă, poate să piardă afaceri întrucât băncile şi celelalte companii vor evita să lucreze cu firme care au o imagine proastă în piaţă, susţin reprezentanţii AMCC.
Asociaţia este formată din 15 companii, reprezentând aproximativ 80% din totalul firmelor cu obiect de activitate colectarea
creanţelor din România.