Aglomeraţia din Bucureşti susţine creşterea suprafeţei spaţiilor de co-working

Cu 40.000 mp despaţii co-working şi probabil încă 10.000 mp care vor apărea în 2019, 1,7% dintre spaţiile de birouri din Bucureşti sunt flexibile, uşor peste media europeană de 1,5%, dominată de Amsterdam şi Londra, care au circa 5% dintre birouri, spaţii flexibile. În condiţiile traficului cumplit din Capitală, cererea pentru astfel de spații ar putea veni din partea companiilor care doresc să ofere angajaților posibilitatea de a lucra din alte zone ale orașului.
Răzvan Zamfir - mie, 08 mai 2019, 18:22
Aglomeraţia din Bucureşti susţine creşterea suprafeţei spaţiilor de co-working

Trecerea de la ideea de spațiu ca serviciu și nu doar ca produs va fi probabil cel mai important motor al creșterii cererii de spații flexibile de lucru în viitor. Concentrarea asupra clientului va sta la bază și e posibil să vedem opțiunile flexibile de spații de lucru crescând spre 10% din stocul de birouri în toate orașele europene mari în anii care vor urma”, spune Tom Sleigh, head of Flexible Workspace Consulting, Occupier Services – EMEA, Colliers International.

În Amsterdam și Londra, cele mai dezvoltate pieţe de co-working din UE, spațiile flexibile de lucru înregistrează 10%-15% din cerere și 5% din stocul total de birouri la finalul anului 2018. La cealaltă extremă, spațiile de acest fel din Stuttgart și Dusseldorf au înregistrat doar 1% din cerere și din stocul total de birouri la finalul anului trecut.

În București, piața spațiilor flexibile de lucru a crescut masiv în 2018: cererea toală pentru spații de birouri generate de acest segment a crescut la aproape 27.000 mp. Un interes puternic a venit atât din partea noilor jucători de pe piața din Capitală (Mindspace, 3house) cât și din partea celui mai mare nume din plan local – IWG, care domină piața domestică cu brandurile Regus și Spaces, cel din urmă fiind mai apropiat de modelul de co-working.

Adevăratele spații de co-working – care oferă vizibil spații de lucru deschise, nu doar birouri mai mici – au reprezentat puțin sub jumătate din piața totală a spațiilor de lucru flexibile din București (în jur de 40.000 mp la finalul lui 2018).  

În Capitală, mare parte din cererea pentru astfel de spații ar putea veni de la companiile care caută să ofere angajaților flexibilitatea de a lucra din diverse zone ale orașului, fără a mai fi nevoiți să ajungă la birou în fiecare zi. Acest lucru îi va ajuta pe angajați să reducă timpul alocat deplasării către locul de muncă, având în vedere că Bucureștiul este considerat unul dintre cele mai aglomerate orașe mari din Europa. Cererea mai poate veni și din partea companiilor pentru care business-ul presupune o serie de proiecte care se întind pe termen limitat, fie din partea celor care au o perioadă de tranziție către schimbarea sediului sau intră în piață și au nevoie de o perioadă în care să înțeleagă viteza de dezvoltare a business-ului și, implicit, nevoia de real estate pe termen lung”, spune Daniela Popescu, associate director Office Agency în cadrul Colliers International Romania. 

Piața de spații flexibile de lucru din EMEA este diversă și alcătuită predominant din operatori cu doar una sau două locații. Acest lucru oferă o alegere pentru chiriași, dar și o oportunitate pentru operatorii existenți să se extindă în regiune prin intermediul activității de fuziuni și achiziții.

Este dificil să considerăm această nișă drept o amenințare pentru piață, chiar și cu perspectiva încetinirii economice și diminuarea nivelului de creștere a ocupării forței de muncă în anii următori. Orice scădere economică viitoare va testa, într-adevăr, piața spațiilor flexibile de lucru, dar există o șansă bună ca suișurile și coborâșurile vechilor cicluri economice și ocupaționale să fie echilibrate de perioadele mai scurte de închiriere oferite de operatorii de spații flexibile de lucru. Angajamentul economic al acestora este mult mai ușor de gestionat decât cel pentru spațiul tradițional, deoarece costurile spațiilor flexibile de lucru au scăzut, la fel cum și perioadele de închiriere din piața tradițională au fost reduse pentru a putea concura”, a concluzionat Damian Harrington, head of EMEA Research & Forecasting, Colliers International.

Te-ar mai putea interesa și
Burduja: Astăzi intrăm oficial în linie dreaptă cu noul program Electric UP, pentru care am alocat un buget minim de 450 de milioane de lei
Burduja: Astăzi intrăm oficial în linie dreaptă cu noul program Electric UP, pentru care am alocat un buget minim de ...
Noul program Electric UP a intrat vineri, oficial, în linie dreaptă, bugetul alocat fiind de minimum 450 de milioane de lei, programul fiind optimizat, iar implementarea va fi accelerată, a......
Ministerul Finanțelor a lansat vineri cu succes prima emisiune de obligațiuni românești Samurai de pe piața japoneză, în valoare de circa 200 de milioane de euro
Ministerul Finanțelor a lansat vineri cu succes prima emisiune de obligațiuni românești Samurai de pe piața japoneză, ...
Ministerul Finanţelor a lansat vineri prima emisiune de obligaţiuni Samurai, în valoarea totală de 33 de miliarde de ...
AFM: Platforma folosită pentru Programul „Casa Verde Fotovoltaice” are un cod suplimentar de verificare care să împiedice utilizarea roboților la depunerea dosarelor
AFM: Platforma folosită pentru Programul „Casa Verde Fotovoltaice” are un cod suplimentar de verificare care ...
Platforma utilizată în cadrul Programului "Casa Verde Fotovoltaice" este aceeaşi pentru toate regiunile, iar funcţionalităţile ...
Ministerul Comerțului din China critică decizia UE de a impune tarife vamale suplimentare pentru importurile de mașini electrice, dar anunță că va continua negocierile cu Bruxelles-ul
Ministerul Comerțului din China critică decizia UE de a impune tarife vamale suplimentare pentru importurile de mașini ...
Ministerul Comerţului de la Beijing a criticat decizia Uniunii Europene de a impune tarife vamale suplimentare la importurile ...