Raport Curtea Europeană de Conturi: Cum și-a gândit România planul „cu deficiențe” privind agricultura ecologică. Românul mediu alocă anual doar 2 euro pe mâncarea bio, cel mai puțin din UE

Începând din 2004, în vederea creșterii eficienței sprijinului public pentru agricultura ecologică, Comisia Europeană a  încurajat statele membre să elaboreze planuri de acțiune naționale pentru acest sector agricol. Până acum, nu a fost introdusă nicio obligație legală în acest sens, iar Comisia nu monitorizează sistematic adoptarea acestor planuri, dar chiar și așa unele state membre și-au luat angajamentul de a dezvolta sectorul produselor ecologice.

Ce s-a întâmplat în România?

România a adoptat primul său plan de acțiune abia în mai 2023, deși a are a opta cea mai mare cheltuială în cadrul PAC pentru conversia la sau menținerea practicilor agricole ecologice în perioada 2014-2022.

Iar planul este cu deficiențe, după cum se arată într-un raport special al Curții de Conturi Europene. „În planul de acțiune al României, Curtea a observat aceleași deficiențe ca și în cazul Poloniei” se arată în raportul citat.

Spre exemplu, Curtea a constatat că, în cadrul Politicii Agricole Comune ( PAC), referitor la agricultura ecologică, România și-a setat ca obiectiv pentru 2027 un target deja atins în 2021, respectiv ca ponderea suprafețelor cultivate în sistem ecologic să ajungă la 4,5% din total suptrafață folosită în agricultură ( față de 5,1% cât are acum). În plus, România nu are niciun obiectiv setat pentru 2030, iar pentru 2027 obiectivul național ( ce poate fi finanțat din bugetul României) este de aproximativ 6%. 

La nivelul UE, obiectivul aferent PAC pentru 2027 este ca 10% din suprafața sa agricolă să fie utilizată pentru agricultura ecologică, iar obiectivul național pentru 2030 este ca ponderea să ajungă la 25%.

Luxemburgul și-a stabilit drept obiectiv național ca 20 % din suprafața sa agricolă să fie utilizată pentru agricultura ecologică până în 2025. Spania a menționat că tendința actuală i-ar permite atingerea unei ponderi de 20 % până în 2030, fără a stabili acest procent drept obiectiv național, iar Portugalia a fixat în 2017 un obiectiv național de 12 % până în 2027, care nu a fost actualizat.

Austria are cel mai ambițios target național, de 35% până în 2030. iar Malta cel mai puțin ambițios ( 5%)

„Acțiunile statelor membre sunt esențiale în vederea atingerii obiectivului de 25 % stabilit pentru agricultura ecologică ( la nivel UE n.red) . Pentru perioada 2023-2027, acestea au trebuit să stabilească un obiectiv privind cheltuielile din PAC destinate agriculturii ecologice. Unele țări au completat acest obiectiv, care trebuie atins numai prin cheltuieli din PAC, cu un obiectiv național, ce urmează să fie atins și prin piața produselor ecologice și/sau prin finanțare națională suplimentară”, explică instituția.

Pe lângă creșterea suprafeței utilizate pentru agricultura ecologică, statele membre pot sprijini dezvoltarea sectorului ecologic și prin stabilirea altor obiective naționale. Curtea a identificat astfel de obiective în 16 state membre. De exemplu, mai multe state membre au optat pentru obiective privind producția ecologică (8 state membre), consumul de produse ecologice prin intermediul serviciilor de alimentație publică (10 state membre) și prelucrarea produselor ecologice (4 state membre). Dintre cele patru state membre auditate de Curte pentru acest studiu( Polonia, România, Austria, Italia)  numai Austria avea un obiectiv suplimentar, stabilit pentru 2030, și anume ca 55 % din alimentele din cantinele publice să fie ecologice.

Pentru a sprijini  agricultura ecologică, în cadrul PAC 2023-2027, România finanțează fermierii prin FEADR (plăți pentru angajamente multianuale de agromediu și climă).

Acum, în România, 5,1% (644.500 hectare) din cele 12,6 milioane de hectare utilizate în agricultură sunt cultivate în sistem ecologic de 13.000 de fermieri înregistrați. În Polonia, ponderea este de 3,9% (554.600 hectare), în Sicilia 28,8% (387.200 hectare), în Campania 19,7% ( 516.500 hectare) și în Austria 25,7% (680.900 hectare).

De asemenea, atât România cât și Polonia au stabilit un obiectiv aferent PAC scăzut (de 3,5 % și, respectiv, 4,5 %) în pofida fondurilor UE semnificative alocate pentru acest segment.

Nu în ultimul rând, în Polonia,  cu care Curtea Europeană de Conturi a asemuit România, planul privind dezvoltarea sectorului ecologic în perioada 2014-2020 a avut un impact slab din cauza faptlui că nu  au fost setate roluri și responsabilități clare și nici  o alocare financiară. Autoritățile poloneze au definit de abia în 2018 țintele și responsabilitățile planului deși în acest stat consumul și vânzările de produse ecologice au crescut de peste două ori în perioada 2014-2020.

România a finanțat pășunile ecologice dar nu și animalele. Efectivele de pe terenurile ecologice au scăzut cu 75%

Totodată, în România, Curtea a constatat că, deși suprafața pajiștilor ecologice și suprafața furajeră cultivată ecologic a crescut de peste două ori în perioada 2014-2021, numărul animalelor crescute pe pășuni ecologice a scăzut cu 75 %.

„Măsura privind agricultura ecologică sprijinea aproape 100 % din pajiștile ecologice din România, dar nu includea niciun stimulent pentru creșterea ecologică a animalelor. În schimb, Italia și Austria au integrat astfel de stimulente în cadrul măsurii”, potrivit studiului citat.

Fermierii români, lăsați fără instruire

O altă deficiență constată de Curtea Europeană de Conturi se referă la faptul că niciun fermier înregistrat în sistemul de agricultură ecologică din România nu a beneficiat de instruire specifică sau de servicii de consiliere, deoarece niciun niciun formator și niciun și niciun consilier nu a răspuns cererilor.

Aceasta în contextul în care atât România, cât și Polonia au planificat, în programele lor de dezvoltare rurală, cereri de propuneri specifice destinate acestor fermieri.

Pe lângă creșterea suprafeței utilizate pentru agricultura ecologică, statele membre pot sprijini dezvoltarea sectorului ecologic și prin stabilirea altor obiective naționale. Curtea a identificat astfel de obiective în 16 state membre. De exemplu, mai multe state membre au optat pentru obiective privind producția ecologică (8 state membre), consumul de produse ecologice prin intermediul serviciilor de alimentație publică (10 state membre) și prelucrarea produselor ecologice (4 state membre). Dintre cele patru state membre auditate de Curte pentru acest studiu( Polonia, România, Austria, Italia)  numai Austria avea un obiectiv suplimentar, stabilit pentru 2030, și anume ca 55 % din alimentele din cantinele publice să fie ecologice.

Sprijin insuficient pentru acoperirea costurilor

Cum micii fermieri se confruntă cu costuri suplimentare la conversia la agricultura ecologică (costuri de certificare și de inspecție, ținerea unor evidențe detaliate), Austria, Italia și Polonia au ales să plătească costurile de inspecție și de certificare din primii 5 ani de agricultură ecologică prin sprijinul acordat pentru sistemele de calitate.

În România, aceste costuri au fost considerate tranzacționale și au fost incluse în sprijinul din PAC pentru agricultura ecologică. De asemenea, începând din 2022, Regulamentul privind agricultura ecologică  le-a permis micilor fermieri să opteze pentru certificare în grup pentru a-și reduce costurile. În pofida numărului crescut de mici fermieri, în special în Polonia și în România, niciunul dintre cele patru state membre auditate nu a utilizat această posibilitate. Fermierii nu utilizează opțiunea de certificare în grup, în principal din cauza statutului juridic neclar și a definițiilor vagi.

Totuși, Austria și România au acordat fermierilor înregistrați în sistemul de agricultură ecologică o rată de cofinanțare majorată de 5 % și, respectiv, de 20 % pentru investiții în exploatațiile lor agricole. Autoritățile nu știau însă ce impact avea acest lucru asupra fermierilor. În România, și alte categorii de fermieri au beneficiat de creșterea ratei de cofinanțare, stimulentul pentru impulsionarea conversiei la agricultura ecologică pierzând astfel din importanță.

România consumă cele mai puține produse ecologice din UE

În 2022, produsele ecologice reprezentau aproximativ 4 % din totalul pieței alimentare din UE, generând vânzări de 45 de miliarde de euro. Între 2014 și 2022, vânzările de produse ecologice din UE au crescut de peste două ori. Cu toate acestea, persistă diferențe semnificative între statele membre în ceea ce privește consumul de produse ecologice. În 2022, intervalul a fost de la 2 euro pe cap de locuitor cheltuiți în România la 365 euro pe cap de locuitor în Danemarca.