Agricultura României: investiţii masive de la buget şi UE, productivitate ca acum 20 de ani
Grânarul Europei a rămas la fel de incompetent în materie de producţie ca acum 20 de ani, în ciuda politicilor agricole implementate şi a infuziei de capital care a venit sistematic din conturile Uniunii Europene, arată ultimele statistici europene referitoare la productivitatea în agricultură. În cazul celor mai importante culturi agricole, cu care România se mândreşte din postura de lider european în topul statelor europene după suprafeţele cultivate, productivitatea medie la hectar este aproape identică cu cea din 1995. De asemenea, în acest interval, singurele fluctuaţii pozitive mai însemnate s-au înregistrat în anii în care condiţiile meteorologice au fost favorabile, dovadă a dependenţei excesive a producţiei agricole de starea vremii.
Conform estimărilor europene, România ar putea produce anul acesta, în medie, 3,1 tone de cereale la hectar, exact cât a produs în urmă cu 20 de ani. Situaţia este atipică dacă ne uităm la media celor 28 de state UE, care indică o creştere a productivităţii cu aproximativ o tonă la hectar (peste 23%), până la 5,3 tone la hectar. În UE 15, productivitatea a crescut de la 5 tone la hectar la 6,2 tone la hectar în vreme ce UE N13 creşterea a fost în ultimii 20 de ani de la 3,2 tone la hectar la 3,9 tone la hectar.
Cel mai performant stat a fost, în 1995, Olanda, ai cărei fermieri au obţinut 7,8 tone de cereale la hectar, în vreme ce anul acest campioană ar putea fi Belgia, cu 9,2 tone la hectar.
În cei mai buni ai ai săi, 2011 şi 2014, România a produs în medie 4 şi respectiv 4,1 tone de cereale la hactar. În ceea ce priveşte suprafaţa cultivată cu cereale, România se poziţionează pe locul cinci (5,3 milioane de hectar), după Franţa (9,4 milioane de hectare), Polonia (7,8 milioane de hectare), Germania (6,6 milioane de hectare), şi Spania (6 milioane de hectare).
Pe tipuri de cultură, în cazul grâului uşor (soft wheat) productivitatea fermierilor români a crescut uşor (plus 400 de kilograme la hectar) de la 3,1 tone la hectar la 3,5 tone la hectar în ultimii 20 de ani (13%), în timp ce în UE plusul a fost de 20%, de la 5 tone la 6 tone, iar în UE 15 media s-a majorat de la 6 tone la 7 tone.
Atât în 1995 cât şi în 2015 cea mai bună productivitate a fost raportată de fermierii olandezi, de 8,6 tone şi respectiv 9 tone la hectar. Pentru români, anii de vârf au fost 2011 şi 2014 cu producţii medii de 3,6, respectiv 3,7 tone la hectar. În aceşti doi ani, Olanda, spre exemplu, a înregistrat producţii de 7,8 tone la hectar, respectiv 9,1 tone la hectar.
Conform ultimelor date disponibile, România (2 milioane de hectare) este al patrulea cel mai mare producător de grâu de iarnă şi primăvara al UE, din punct de vedere al suprafeţei cultivate, după Franţa (5,1 milioane de hectare), Germania (3,2 milioane de hectare) şi Polonia (2,3 milioane de hectare).
În ceea ce priveşte grâul dur, conform estimărilor UE, anul acesta vom raporta o producţie medie de 3,5 faţă de 3,1 tone la hectar în urmă cu 20 de ani.
Situaţia este similară şi în cazul producţiilor de porumb, unde productivitatea a scăzut în 2015 faţă de 1995, de la 3,2 tone la hectar la 3 tone la hectar. În UE, fermierii au raportat producţii medii de 5,5 tone la hectar în 1995 şi estimează 6,3 tone la hectar anul acesta. Grecia estimează pentru acest an 11,8 tone de porumb la hectar, cea mai mare din UE.
În cei mai buni ani agricoli ai României, producţia la hectar nu a depăşit media de 4,7 tone la hectar.