Trei sferturi (75,5 %) din valoarea totală a producției agricole a UE în 2021 au provenit din șapte state, dintre care „grupul celor patru” format din: Franța (82,4 miliarde de euro), Italia (61,2 miliarde de euro), Germania (59,2 miliarde de euro) și Spania (57,1 miliarde de euro), care a generat mai mult de jumătate (57,8 %) și eșalon doi, din care fac parte România(21,1 miliarde de euro), alături de Țările de Jos (30,6 miliarde de euro) și Polonia (27,9 miliarde de euro).
Per total, vorbim despre 449,5 miliarde de euro, bani produși de industria agricolă în 2021, cu 8,3% mai mult decât anul anterior. În cazul României, creșterea a fost de 25,5%, cea mai mare din grupul său și a doua cea mai mare din UE, după Bulgaria (37%).
De altfel, majoritatea statelor membre au înregistrat creșteri, în frunte cu: Cehia, Portugalia, Suedia, Ungaria, Luxemburg, Irlanda, Croația, Estonia, Belgia, Austria și Spania, care au raportat creșteri între 10 % și 16 %.
În schimb, valorile ramurilor agricole din Finlanda, Malta și Cipru au rămas în linii mari neschimbate în 2021 față de 2020 și au scăzut în Danemarca (-1,9 %) și Slovenia (-3,7 %).
„Valoarea estimată a producției agricole în 2021 a creștere brusc, până la un nou vârf și a continuat tendința de creștere care a început în 2010. Această modificare a valorii nominale a reflectat o creștere similară a prețului nominal pentru bunurile și serviciile agricole în ansamblu (o creștere estimată de +7,5 %), volumul producției rămânând puțin schimbat față de 2020 (o creștere estimată de 0,8 %)”, se arată într-un studiu realizat de Eurostat.
Cât despre sectoarele agricole care au generat cei mai mulți bani, datele Eurostat indică faptul că puțin mai mult de jumătate (55,3 %) din valoarea producției totale a provenit din culturi (248,7 miliarde de euro), puțin mai mult de o treime (36,3 %) din producția totală a provenit din animale și produse de origine animală (163,1 miliarde de euro), iar serviciile agricole (21,6 miliarde de euro) și activitățile neagricole inseparabile (16,2 miliarde de euro) au contribuit la restul (8,4 %).
Mai mulți angajați români în agricultură. Trendul este inversat la nivel european
În ceea ce privește forța de muncă din agricultură, tendința de scădere a volumului de forță de muncă la nivelul UE a continuat și în 2021. Având în vedere că în agricultură se lucrează și fără bani, volumul de forță de muncă implicată în agricultură a fost estimat la 7,9 milioane de lucrători cu normă întreagă în 2021, dintre care 5,5 milioane de lucrători cu normă întreagă este muncă nesalariată. În 2021 însă, în majoritatea statelor membre a fost utilizată o cantitate mai mică de forță de muncă agricolă totală, contracțiile deosebit de accentuate continuând în Bulgaria (-9,9 %), Letonia (-8,9 %) și Lituania (-6,6 %). Nu este și cazul României unde, ca și în Austria, Spania, Belgia, Suedia și Țările de Jos, a fost utilizată mai multă forță de muncă salariată în agricultură decât în 2020.
„Acest lucru reflectă, în parte, o creștere a cerințelor de angajare în perioadele de vârf sezoniere. Acest lucru a fost adesea în contrast cu scăderea generală a cantității totale de forță de muncă agricolă utilizată”, se explică în raport.
Potrivit sursei citate, există o tendință de scădere de lungă durată a numărului de persoane care lucrează în sectorul agricol al UE. În perioada 2006-2021, rata medie de scădere a volumului de forță de muncă agricolă utilizată în întreaga UE a fost de 2,9% pe an. Tendința de scădere a continuat în 2021, deși într-un ritm mai lent (-1,0 %).
România s-a evidențiat anul trecut între statele membre și printr-un consum mult mai mic de pesticide în agricultură. Riscul generat de utilizarea pesticidelor a scăzut într-o majoritate clară a statelor membre, cele mai accentuate scăderi fiind înregistrate în România (-65 %), Cehia (-51 %) și Luxemburg (-49 %).
Cu toate acestea, au existat câteva state membre în care riscul a crescut. Este vorba despre Letonia, unde riscul a crescut cu 61% între media anilor 2011-2013 și 2020, în Estonia, cu 53%, în Finlanda, cu 44% și în Austria, cu 35%. Astfel de creșteri pot apărea în cazul țărilor care pornesc de la un nivel de referință mult mai scăzut decât media UE. Schimbarea utilizării pesticidelor chimice de volum redus în clădirile de depozitare cu utilizarea de gaze inerte de volum mare și aplicațiile obligatorii pentru combaterea anumitor probleme ale plantelor prin utilizarea de pesticide periculoase sunt alte motive de creștere a indicatorului de risc armonizat, care estimează tendința în ceea ce privește riscul generat de utilizarea pesticidelor.
Riscul legat de utilizarea pesticidelor a fost în scădere în mare parte din ultimul deceniu în întreaga UE