Într-un discurs ţinut în faţa membrilor Consiliului Guvernatorilor AIEA, organul executiv al agenţiei, Grossi a estimat volumul plăţilor restante la aproximativ 220 de milioane de euro (235 de milioane de dolari).
În declaraţii pentru presă la Viena, directorul general a descris situaţia ca fiind „regretabilă” şi a recunoscut că este „puţin surprins”, deoarece alte agenţii ale Naţiunilor Unite nu par să se confrunte cu un asemenea nivel de neplată din partea statelor membre.
La sfârşitul anului 2022, volumul contribuţiilor restante era de aproximativ 97 de milioane de euro, în timp ce în cursul anului 2023 acesta s-a mai mult decât dublat.
Potrivit lui Grossi, acest lucru se datorează faptului că unii dintre marii contributori ai organizaţiei nu au trimis încă agenţiei nucleare fondurile pentru acest an.
„Nu voi face speculaţii, dar realitatea este că ne confruntăm cu o situaţie foarte gravă şi s-ar putea să fim nevoiţi să ne oprim (activităţile) într-o lună dacă nu primim banii datoraţi agenţiei”, a declarat Grossi într-o conferinţă de presă la sediul AIEA din Viena.
El a adăugat că ultima dată când agenţia s-a aflat într-o situaţie similară a fost în 1995, precizând totodată că 44% din cele 177 de state membre datorează bani.
Bugetul anual al AIEA se ridică în prezent la 668 de milioane de euro, ceea ce face ca fondurile restante să reprezinte aproape o treime din ceea ce are nevoie agenţia pentru a funcţiona.
Cel mai mare contribuabil la bugetul agenţiei este reprezentat de Statele Unite, ţară urmată de China, Japonia şi mai multe state europene precum Germania, Franţa sau Italia.
Consiliul Guvernatorilor AIEA se reuneşte luni în capitala austriacă pentru a discuta, printre altele, despre situaţia nucleară din Iran, Ucraina şi Coreea de Nord, precum şi despre afacerile interne ale agenţiei.