Ajustarea economiei în trimestrul doi, cel mai sever ritm de la începutul anilor 1990 – analist BT

„Statisticile indică ajustarea economiei în al doilea trimestru al anului curent cu cel mai sever ritm de la începutul anilor 1990, evoluţie determinată de incidenţa pandemiei şi consecinţele acestui şoc fără precedent în perioada postbelică. Astfel, PIB-ul a scăzut cu un ritm trimestrial de 12,3% în T2, după creşterea cu 0,3% din T1. În dinamică an/an economia internă s-a ajustat cu 10,5% în T2 şi cu 4,7% în semestrul I. INS va comunica primele estimări cu privire la dinamica componentelor PIB din trimestrul II la începutul lunii septembrie. Subliniem faptul că ajustarea economiei interne din trimestrul II a fost mai puţin severă comparativ cu cea înregistrată în zona euro (-15% an/an) (principalul partener economic). Această evoluţie a fost determinată de o serie de factori, inclusiv poziţia economiei la momentul incidenţei pandemiei şi ponderea cumulată mai redusă a sectoarelor cele mai afectate de criza sanitară”, se arată în raportul întocmit de Andrei Rădulescu, director Analiză Macroeconomică, Banca Transilvania.

În scenariul central, BT prognozează creşterea economiei interne cu un ritm mediu anual de peste 2,5% în perioada 2020-2022, ajustarea din acest an urmând să fie contrabalansată de avansul din 2021-2022, perspectivă susţinută de mix-ul relaxat (fără precedent) de politici economice în implementare atât la nivelul Uniunii Europene cât şi pe plan intern. Conform acestui scenariu investiţiile productive s-ar putea majora cu o dinamică medie anuală de peste 3% în intervalul 2020-2022, date fiind nivelul redus al costurilor reale de finanţare, programele lansate de Uniunea Europeană după incidenţa pandemiei, poziţia solidă a sectorului bancar intern şi potenţialul ridicat de dezvoltare la nivelul infrastructurii critice.

Pe de altă parte, potrivit unui raport al Erste Group Research, datele PIB din trimestrul doi includ punctul culminant al impactului pandemiei asupra economiei României iar al treilea trimestru este probabil să aducă o recuperare puternică în termeni secvenţiali, urmată de o normalizare a ratelor trimestru la trimestru începând cu trimestrul IV. Forma de recuperare din trimestrul III arată mai puţin abrupt decât declinul din trimestrul II din 2020. Scenariul băncii consideră că epidemia COVID-19 este ţinută sub control.

La rândul său, economistul şef al Raiffeisen Bank, Ionuţ Dumitru, fost preşedinte al Consiliului Fiscal, consideră că avem o contracţie severă a activităţii economice, iar trimestrele III şi IV sunt incerte.

„Sunt în continuare o serie de incertitudini legate de evoluţia economie. Trimestrul II a fost uşor mai bun decât aşteptările, dar oricum cu o contracţie severă a activităţii economice, iar trimestrele III şi IV sunt incerte. Nu ştim ce se va întâmpla cu economia, dar în orice caz, revenirea economică va fi destul de dificilă. Probabil că veniturile bugetare au un grad de incertitudine destul de mare”, a spus Ionuţ Dumitru.

Potrivit datelor publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică, economia României a consemnat un declin de 12,3% în trimestrul doi al acestui an comparativ cu primul trimestru, iar faţă de trimestrul doi al anului trecut scăderea Produsului Intern Brut a fost de 10,5%, atât pe serie brută cât şi pe serie ajustată sezonier.

În zona euro, PIB-ul a înregistrat un declin de 12,1% în trimestrul doi iar în UE scăderea economiei a fost de 11,7%, arată datele publicate vineri de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat). De asemenea, în trimestrul doi din 2020, comparativ cu perioada similară din 2019, zona euro a înregistrat o scădere de 15% şi UE un recul de 14,1%. Acestea sunt cele mai semnificative scăderi de când se publică datele, respectiv 1995.

În rândul statelor membre pentru care sunt disponibile datele pentru trimestrul doi din 2020, comparativ cu precedentele trei luni, cel mai sever declin a fost în Spania (minus 18,5%), Ungaria (minus 14,5%), Portugalia (minus 13,9%), Franţa (minus 13,8%), Italia (minus 12,4%) şi România (minus 12,3%), iar cel mai redus în Lituania (minus 5,1%) şi Finlanda (minus 3,2%).