Update 2: Ajutor de 10 milioane de euro pentru fermierii români afectați de importurile din Ucraina. Cer de 20 de ori mai mult – Cum a calculat Comisia sumele pentru fiecare stat membru

21 03. 2023

UPDATE 2: Daea consideră suma primită de România ca fiind derizorie

Ministrul Agriculturii Petre Daea a declarat astăzi pentru Agerpres că suma de 10 milioane de euro alocată României pentru spijinirea fermierilor afectaţi de afluxul de cereale din Ucraina este derizorie. El susține că a cerut omisarului pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski, reanalizarea formulei de calcul.

„Am susţinut la Consiliu, în discuţia cu comisarul european pe agricultură, că suma este mică pentru România. Este o sumă derizorie. Acesta ne-a explicat constrângerile pe care le are, justificând că decizia Comisiei a fost să acorde doar 56 de milioane de euro din rezerva totală de criză de 450 de milioane de euro. O sumă foarte mică pentru nevoile celor şase ţări, dar din care doar trei au primit. Ungaria, Cehia şi Slovacia nu au primit niciun cent. Deocamdată acestea sunt sumele. Însă eu am solicitat să revizuiască formula de calcul şi s-a convenit că se va analiza împreună cu experţii români stabiliţi încă din data de 26 septembrie 2022, în frunte cu Achim Irimescu de la Reprezentanţa Permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană”, a precizat Petre Daea.

Daea a precizat că aceasta a fost propunerea discutată luni, 20 martie, la Bruxelles, la reuniunea Consiliului Agricultură şi Pescuit, propunere care va fi înaintată celor 27 de state membre pentru aprobare în cadrul unei reuniuni tehnice din 30 martie 2023.

„Teoretic nu este bătută în cuie. Este propunerea lor, e posibil să o revizuiască, dar e posibil să nu o facă. Eu am transmis că nu suntem de acord şi am cerut această revizuire, iar comisarul a aprobat. Sper ca, începând de astăzi şi în zilele următoare, să se lucreze la analiza obiectivă. Decizia finală se va lua până pe 30 martie, dar indiferent de suma care va veni de la Comisie, statul membru are posibilitatea, prin fondurile proprii, să aloce pe acest mecanism de sprijin o sumă echivalentă cu cea primită. Deci, dacă primim 10 milioane de euro mai putem da încă 10 milioane de euro de la bugetul de stat”, a adăugat şeful MADR.

Oficialul român a spus că a fost primul ministru din Consiliul de Miniştri care a ridicat problema activării rezervei de criză la întâlnirea pe care a avut-o cu comisarul pentru Agricultură pe 26 septembrie.

„I-am explicat care sunt consecinţele războiului din Ucraina privind cerealele importate în România, afectând grav fermierii români care n-au putut să valorifice producţia obţinută şi menţinerea pe stoc a cerealelor şi lipsa de lichidităţi pentru executarea lucrărilor specifice. Lunar, din octombrie 2022 am ridicat această problemă la Consiliul de Miniştri. În luna ianuarie, la reuniunea Consiliului, împreună cu Polonia, Ungaria, Bulgaria, Cehia şi Slovacia, am prezentat o informare cu privire la situaţia pe care o au fermierii din ţările aflate în proximitatea conflictului. Comisarul a asigurat că va activa rezerva de criză, prezentând în mod special situaţia extrem de dificilă din România”, a arătat Petre Daea.

UPDATE : Bulgaria vrea mai mult de 16,7 milioane de euro din rezerva agricolă a UE, a informat marţi Ministerul Agriculturii

Cererea statului vecin a fost prezentată în cadrul unei întâlniri bilaterale între adjunctul ministrului Agriculturii, Georgi Sabev, şi comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, la iniţiativa părţii bulgare. Întâlnirea a avut loc luni la Bruxelles, în cadrul sesiunii Consiliului UE pentru Agricultură şi Pescuit, scrie Agerpres.

Sabev l-a informat pe comisar cu privire la situaţia actuală de pe piaţa agricolă şi dificultăţile cu care se confruntă fermierii bulgari din cauza importurilor excesive din Ucraina. Sabev a reafirmat că Bulgaria este solidară cu Ucraina şi sprijină necesitatea de a asigura aprovizionarea cu produse agricole, produse pentru asigurarea securităţii alimentare globale, dar acest lucru nu ar trebui să pună în pericol competitivitatea fermierilor din UE. El a mai informat că presiunea importurilor ucrainene provoacă temeri serioase pe piaţa bulgară, şi, în opinia sa, cele mai grave tulburări se observă pe piaţa seminţelor de floarea soarelui. În afară de Bulgaria, doar două ţări ar urma să primească sprijin de la rezerva agricolă – Polonia şi România.

Au fost discutate de asemenea provocările cu care se confruntă agricultura, legate de majorarea preţurilor şi incertitudinile de pe pieţele agricole. Adjunctul ministrului a remarcat că majorarea semnificativă a preţurilor îngrăşămintelor, produselor chimice, furajelor şi energiei afectează negativ accesul fermierilor la capitalul de lucru. De asemenea, fermierii se confruntă cu dificultăţi serioase în comercializarea produselor lor. În cadrul întrevederii, miniştrii Agriculturii au discutat situaţia critică din sectorul produselor lactate şi necesitatea unor măsuri la nivelul UE pentru a stabiliza situaţia. Bulgaria a susţinut cererea de ajutor de urgenţă din rezerva agricolă.

Știrea inițială

Comisia Europeană a activat rezerva de criză a Politicii Agricole Comune (PAC) pentru România, Polonia și Bulgaria, alocând celor trei state un spirjin financiar total de 56,3 milioane de euro, cu scopul de a compensa pierderilor economice datorate creşterii importurilor de cereale şi oleaginoase venite din Ucraina.

Din această sumă, România va primi 10 milioane de euro, Polonia- 29,5 milioane de euro și Bulgaria 16,75 de milioane de euro, sume ce pot fi dublate prin cofinanțarea fiecărui stat membru.

Sumele au fost stabilite în funcție de valoarea importurilor de cereale din Ucraina și a producțiilor locale raportate. „Metodologia de calcul a acestor sume pentru cele trei state a ținut cont de gradul în care au crescut importurile de grâu și porumb în Polonia și România și respectiv de semințe de floarea-soarelui în Bulgaria. Situații similare sunt și în Slovacia și Ungaria, dar motivul principal al deciziei a fost legat de producția totală ( a fiecărui stat membru n.red) și de volumul importurilor, adică de excedentul de marfă din piață. Am putut observa această situație în Bulgaria și Polonia. În România situația este, posibil, diferită pentru că România este principalul hub al coridorului de solidaritate. Am decis să susținem inclusiv România, dar în România nu am observat acest excedent de marfă”, a declartat Comisarului European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, Janusz Wojciechowski, în cadrul conferinței de presă ce a precedat Consiliul Agri Fish de ieri.

În accepțiunea Comisiei, excedentul de marfă înseamnă că pe piața respectivă volumul producției locale împreună că importurile din Ucraina au depășit media ultimilor cinci ani dinainte de război.

Potrivit comisarului, ajutorul de 56,3 milioane de euro este doar pentru fermierii afectați de importurile din Ucraina, nu și pentru cei care au suferit pierderi de altă natură, chiar dacă acestea au fost generate de război, ca de exemplu scăderea prețurilor la cereale din ultima lună sau scumpirea energiei și a inputurilor.

Pentru acestea din urmă există alte mijloace prin care pot fi finanțați fermirii precum State aid Temporary Framework prin care se pot acorda până la 250.000 de euro pe operator economic.

Amintim că, săptămâna trecută, o asociere de patru organizații ale fermierilor au solicitat public Guvernului sprijin financiar pentru a compensa pierderile generate de importurile masive de cereale. Aceștia au cerut 200 de milioane de euro din alte surse decât PAC pentru producătorii agricoli și procesatorii primari de cereale și oleaginoase.

Detalii aici:

Producătorii locali de grâu, porumb, floarea-soarelui, rapiță, carne și ouă sunt grav afectați de importurile ieftine din Ucraina. Patru asociații cer sprijinul Guvernului

În 2022, România a consemnat un nou record negativ privind balanța comercială cu produse agroalimentare. Deficitul comercial cu produse agroalimentare a sărit în 2022 de de pragul de 1 miliard de euro, fiind de 2,1 ori mai mare comparativ cu 2021. Importurile din Ucraina au crescut cu 758%.

Detalii aici

Un nou record al deficitului comercial cu mâncare. Cine sunt cei mai mari importatori

Articole recomandate