Licitaţia a avut o valoare anunţată de 300 milioane lei, dar oferta de finanţare a băncilor a fost slabă, de doar 288 milioane lei.
„Ministerul Finanţelor Publice respinge în totalitate ofertele de cumpărare transmise considerându-le la un nivel neacceptabil al preţului ofertat”, arată cumunicatul BNR.
Eşecul era anticipat de analişti, care anticipau un o cerere slabă.
„Nu este cel mai lichid titlu şi, pe fondul incertitudinilor interne şi externe mari, cererea ar putea fi slabă; mai mult, având în vedere că MF ar putea decide să nu plătească randamentele mai mari cerute de piaţă (după cum am văzut recent), e posibil să vedem o licitaţie cu alocare parţială sau chiar una eşuată”, arăta raportul ING Bank, publicat luni dimineaţă.
La licitaţia precedentă din cadrul emisiunii de titluri scadente în aprilie 2024, din 16-17 februarie, Ministerul Finanţelor a reuşit să plaseze obligaţiuni de 345 milioane lei, în linie cu valoarea programată.
Randamentul mediu obţinut de bănci a fost de 3,51% pe an până la scadenţă, iar randamentul maxim – de 3,53%, în creştere sensibilă faţă de licitaţiile precedente pentru aceeaşi scadenţă.
Obligaţiunile emise de către stat au o rată a cuponului de 2,25%.
Pentru Ministerul Finanţelor, licitaţia de joi este a doua la rând în care respinge toate ofertele, după cea de joi, pentru obligaţiuni scadente în 26 februarie 2020 cu o valoare anunţată de 600 milioane lei.
Reprezentanţii statului au respins joi toate ofertele băncilor, în condiţiile în care sumele oferite au fost sub valoarea licitaţiei, iar dobânzile au fost considerate prea mari.
Ministerul Finanţelor şi-a propus pentru martie 2017 să împrumute de pe piaţa internă 3,7 miliarde lei, la care se pot adăuga 375 milioane lei prin licitaţii suplimentare.
Din valoarea împrumuturilor, 1,2 miliard de lei prin certificate de trezorerie, iar 2,5 miliarde lei prin emisiuni de obligaţiuni.
Tot în martie, Ministerul Finanţelor a programat o licitaţie de obligaţiuni în euro, în valoare de 200 milioane euro.
Pentru februarie 2017, Finanţele anunţaseră un calendar de împrumuturi de 3,4 miliarde lei, dar au luat efectiv cu împrumut doar 3,3 miliarde lei.
În 2017, nevoia de finanţare a statului este în creştere, în condiţiile în care Guvernul a prevăzut un deficit bugetar de 2,99% din produsul intern brut (PIB), faţă de nivelul de 2,41% din PIB atins în 2016.
Comisia Europeană şi mulţi analişti se aşteaptă la un deficit bugetar de peste 3% din PIB în 2017, din cauza supraestimării de către Guvern a veniturilor bugetare şi a valorii PIB.