Alegerea conducerii CSM stă şi în acest an sub semnul totalei lipse de transparenţă – UNJR

„În lipsa unei alte modalităţi de tragere la răspundere a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii faţă de corpul magistraţilor, Uniunea Naţională a Judecătorilor din România condamnă public atitudinea acestora, considerînd-o iresponsabilă, abuzivă şi contrară principiilor care ar trebui sa fie împărtăşite de toţi magistraţii, inclusiv şi în special de cei care membrii CSM”, a spus preşedintele UNJR, judecător Natalia Roman, citată într-un comunicat de presă.

În urmă cu un an, UNJR făcea un apel public la transparenţă, subliniind că „perpetuarea acestei modalităţi de alegere a conducerii Consiliului, prin anunţarea doar în cadrul şedinţei a candidaturilor şi a proiectelor este inacceptabilă, fiind în totală contradicţie cu principiile transparenţei şi responsabilităţii asumate în mod explicit de fiecare dintre membrii actualului CSM”.

„În ciuda acestui fapt, precum şi a votului de blam dat în mod covârşitor anul trecut Consiliului prin revocarea a doi dintre membrii săi, membrii CSM au înţeles să adopte aceeaşi conduită, sfidând orice reguli minime de responsabilitate şi respect faţă de corpul magistraţilor şi faţă de societate, norme ce impun o completă transparenţă în proceduri de o importanţă atât de mare precum cea a alegerii conducerii acestuia”, a mai spus Natalia Roman.

UNJR cere public Ministrului Justiţiei adoptarea urgentă a unui proiect de lege în acest sens, în condiţiile în care, „contrar imperativelor legale”, normele ce prevedeau posibilitatea revocării membrilor CSM declarate neconstituţionale nu au fost modificate, pentru a fi puse în acord cu decizia Curţii Constituţionale.

Judecătorul Adrian Bordea şi-a anunţat, luni, condidatura pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), iar procurorii Bogdan Gabor şi Gheorghe Muscalu s-au înscris în cursă pentru funcţia de vicepreşedinte.

Proiectele de management ale celor trei candidaţi au fost postate pe site-ul CSM cu câteva ore înaintea şedinţei Plenului Consiliului în care va fi aleasă noua conducere, după încheierea mandatelor preşedintelui CSM, procurorul Oana Schmidt Hăineală şi a vicepreşedintelui, judecătorul Adrian Bordea.

Surse din cadrul CSM au declarat pentru MEDIAFAX că, dacă judecătorul Adrian Bordea va fi ales preşedinte al Consiliului, îl va susţine la funcţia de vicepreşedinte pe procurorul Gheorghe Muscalu.

Potrivit legii, candidaţii pentru funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte al CSM se pot înscrie şi în timpul şedinţei de plen. Fiecare candidat trebuie să prezinte un proiect de management al instituţiei.

În cadrul şedinţei de luni, care va începe la ora 13.00, pe lângă alegerea noii conduceri a CSM, va fi prezentat raportul de activitate din 2013 al instituţiei şi va fi stabilit calendarul privind alegerea membrului CSM care va fi reprezentant al tribunalelor.

Preşedintele Traian Băsescu participă la şedinţa Plenului CSM, potrivit unui anunţ al Administraţiei Prezidenţiale.

Consiliul Superior al Magistraturii este condus de un preşedinte şi un vicepreşedinte, care nu pot face parte din aceeaşi secţie. Astfel, dacă unul dintre ei face parte din secţia pentru judecători, cel de-al doilea trebuie să fie procuror. Instituţia a fost condusă în 2013 de procurorul Oana Schmidt-Hăineală, în calitate de preşedinte, şi de judecătorul Adrian Bordea, drept vicepreşedinte.

CSM este alcătuit din 19 membri. Astfel, în urma alegerilor organizate de adunările generale ale instanţelor şi parchetelor sunt aleşi de magistraţi nouă judecători şi cinci procurori. De asemenea, din consiliu fac parte şi membrii de drept, respectiv ministrul Justiţiei, procurorul general al României şi preşedintele instanţei supreme. Acestora li se alătură doi reprezentanţi ai societăţii civile aleşi de Senat.

La alegerile pentru conducerea CSM pot participa doar cei nouă judecători şi cei cinci procurori.

Judecătorul Adrian Bordea a ocupat funcţia de vicepreşedinte al CSM în 2013, fiind ales în şedinţa din 26 februarie. Astfel, mandatul vicepreşedintelui a început la două luni distanţă faţă de cel al preşedintelui CSM, întrucât Oana Schmidt Hăineală a fost aleasă la conducerea instituţiei în şedinta din 4 ianuarie 2013.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a luat act, în 10 decembrie 2013, de cererea lui Adrian Bordea de demisie din funcţia de vicepreşedinte al CSM, începând din 7 ianuarie, solicitarea fiind formulată pentru ca alegerea noului vicepreşedinte să poată avea loc la aceeaşi dată cu cea pentru preşedintele Consiliului.

Alegerile de anul trecut pentru conducerea CSM au generat un scandal de proporţii. În 4 ianuarie 2013, pentru funcţia de preşedinte şi-au anunţat candidaturile, în timpul şedinţei Plenului CSM, „vicele” de atunci al CSM, procurorul Oana Schmidt Hăineală, şi judecătorul Mircea Aron. În urma intervievării celor doi, membrii CSM au decis, cu majoritate, să o aleagă pe Hăineală la şefia Consiliului.

În aceeaşi zi, fosta preşedintă a CSM, Alina Ghica, a candidat pentru funcţia de vicepreşedinte al CSM, însă membrii Plenului au hotărât să-i respingă candidatura. Imediat după acest moment, Secţia de judecători a CSM a solicitat revocarea hotărârii prin care Hăineală a fost aleasă la conducerea instituţiei, însă aceasta a fost respinsă de 11 dintre cei 18 membri.

Vocile contra „cuplului” Hăineală-Ghica la şefia CSM au reclamat că s-ar urmări doar o rocadă la conducerea Consiliului.

În condiţiile în care niciun alt judecător nu şi-a depus candidatura la postul de vicepreşedinte, Cristi Danileţ anunţa că vizează această funcţie. Şedinţa CSM a fost însă suspendată, mai mulţi membri părăsind sala, printre aceştia numărându-se chiar şi ministrul Justiţiei de la acea vreme, Mona Pivniceru.

Mai mult, Pivniceru a fost extrem de virulentă cu privire la acest subiect, două zile mai târziu, în 6 ianuarie 2013, ea contestând alegerile de la CSM, într-o emisiune televizată. La mai puţin de 24 de ore de la declaraţiile făcute de Mona Pivniceru, Uniunea Naţională a Judecătorilor din România a transmis CSM o cerere prealabilă de revocare a deciziei prin care Oana Schmidt Hăineală a fost aleasă preşedinte al CSM. În replică, CSM-ul a arătat că alegerile au respectat normele legale.