Alegeri Bulgaria: Vecinii din Sud pregătesc „revoluţia post-comunistă”, la 25 de ani după revoluţia din ’89
Bulgaria se confruntă cu desfăşurarea de alegeri pentru a treia oară în decurs de doi ani, după ce executivul anterior, condus de socialişti, a demisionat în iulie, ca urmare a unor proteste în masă împotriva corupţiei, inundaţii soldate cu victime şi o criză bancară, scrie Agerpres. Guvernul socialist abia a rezistat la putere un an.
Sondajele de opinie arată că partidul GERB, de centru-dreapta, va câştiga majoritatea voturilor duminică, dar nu va obţine o majoritate absolută, existând astfel riscul unei viitoare instabilităţi politice în Bulgaria, cel mai sărac stat membru al Uniunii Europene.
”Avem nevoie urgent de reforme radicale. Am pierdut pur şi simplu mai mult de un an” (în timpul guvernului socialist), a declarat marţi Bliznaşki corespondenţilor de presă străini.
”Iată de ce avem nevoie de o conducere politică puternică, care să înceapă reformele amânate mult timp, deoarece noi nu putem – vorbind la modul figurativ – să rămânem în swap-ul postcomunist”, a afirmat Bliznaşki, exprimându-şi speranţa că se va putea forma un nou guvern până la 20 octombrie.
Bliznaşki, fost parlamentar socialist şi profesor de drept constituţional, a fost numit de către preşedintele ţării, Rosen Plevneliev, la conducerea unui cabinet interimar de tehnocraţi, până la alegeri, fiind unul dintre academicienii care au susţinut o acţiune studenţească de ocupare a Universităţii din Sofia anul trecut, în cadrul unor proteste mai largi împotriva corupţiei.
”Trebuie să realizăm aceste reforme dure, ca să putem astfel să ne alăturăm celorlalte foste ţări comuniste care au intrat în Uniunea Europeană având un ritm de dezvoltare sustenabilă”, a mai spus premierul bulgar interimar.
Bulgaria a rămas mult în urma unor ţări din regiune, inclusiv, notează Reuters, a României, împreună cu care a aderat la Uniunea Europeană în 2007, deoarece guvernele care s-au succedat la Sofia nu au reuşit să atace probleme precum corupţia larg răspândită şi crima organizată.
Sofia trebuie să abordeze, de asemenea, problema deficitelor crescânde din sectorul său energetic, să convingă o Uniune Europeană neîncrezătoare pentru a debloca ajutorul de sute de milioane de euro şi să-şi restructureze ineficientele sale sisteme de sănătate şi educaţie.
Se aşteaptă ca, în acest an, economia Bulgariei să înregistreze o creştere de până la 1,5 %, conchide Reuters.