Scrutinul, primul după aderarea acestei foste republici iugoslave la Uniunea Europeană în 2013, s-a derulat pe fondul crizei migranţilor care traversează Balcanii şi al recesiunii economice, scrie Agerpres.
Coaliţia conservatoare grupată în jurul lui Tomislav Karamarko, liderul principalului partid de opoziţie (HDZ), a obţinut 59 de mandate dintr-un total de 151 de locuri ale parlamentului de la Zagreb, rezultatele fiind anunţate după numărarea a 70% din cele 6.500 de secţii de votare.
Alianţa de stânga ‘Coaliţia creşte’, condusă de Partidul Social Democrat (SDP) al prim-ministrului în exerciţiu Zoran Milanovic, a obţinut 55 de locuri, iar pe locul al treilea s-a clasat formaţiunea Most cu 19 locuri. Alte patru formaţiuni îşi împart zece mandate, iar opt locuri sunt rezervate minorităţilor naţionale.
‘În următoarele zile, de mâine, vom decide în ce direcţie ne vom îndrepta’, a declarat Zoran Milanovic, 49 de ani, invitând la dialog partidul Most pentru a forma împreună o majoritate. ‘Nu putem funcţiona singuri şi avem nevoie de parteneri’, a afirmat el adresându-se conducerii Most.
Cu toate acestea, în timpul campaniei electorale Most a repetat că nu intenţionează să facă alianţe nici cu stânga, nici cu conservatorii.
‘Ne vom respecta cuvântul. Nu vom intra în nicio coaliţie’, a dat din nou asigurări liderul Most, Bozo Petrov, după anunţarea rezultatelor.
La rândul său, în faţa suporterilor care strigau ‘Victorie, victorie’ şi fluturau drapelul croat, liderul opoziţiei a declarat că partidul său este, de asemenea, ‘deschis la cooperare cu toţi cei care vor să lupte pentru o viaţă mai bună în Croaţia’.
Potrivit Constituţiei, şeful statului desemnează premierul după consultări cu partidele parlamentare, ales din rândul formaţiunii care face dovada că a obţinut majoritatea.