Alegeri de criză duminică în Grecia, cu rezultat nesigur şi sub tensiune

Aceste alegeri legislative anticipate se înscriu într-o agendă electorală încărcată, într-o Europă afectată de recesiune şi şomaj. În aceeaşi zi, în afară de francezi, care îşi votează preşedintele, au loc alegeri municipale în Italia, scrutinuri care vor testa aprobarea sau rezistenţa faţă de asanarea bugetară şi austeritatea impuse de cuplul Merkel-Sarkozy, potrivit unor analişti.

În Grecia, „este vorba despre alegerile cu cel mai necunoscut rezultat din ultimii cinci ani”, apreciază analistul politic Georges Sefertzis. „Vom vedea o noapte lungă a alegerilor şi nu sunt deloc sigur cine va câştiga”, adaugă el.

Pentru majoritatea grecilor, care trăiesc de cinci luni sub Guvernul de coaliţie format de socialişti şi conservatori, condus de un fost vicepreşedinte al Băncii Centrale Europene (BCE), miza principală a scrutinului vizează validarea unui „memorandum sau blocarea acestui memorandum”.

Cu alte cuvinte este vorba despre acceptarea sau nu a unei cure dure de austeritate, inclusă într-un memorandum de acord între coaliţia Pasok-Noua Democraţie, aflată la putere, şi creditorii Uniunea Europeană (UE)-Fondul Monetar Internaţional (FMI), în schimbul susţinerii lor financiare, destinată evitării unui faliment al ţării, rezumă politologul şi sociologul Ilias Nikolakopoulos.

Celor două partide aflate la putere, Pasok (socialist) şi Noua Democraţie (dreapta), le-ar plăcea să impună miza „euro sau ieşirea din (zona) euro”, subliniază analistul. Însă, pentru moment, ei nu reuşesc să facă acest lucru.

Institutele de sondare a opiniei publice prevăd o prăbuşire a acestor două partide, adevăraţi piloni ai politicii greceşti de la revenirea la democraţie în 1974, acuzate că au acceptat fără să opună rezistenţă măsuri de austeriate şi considerate responsabile de proasta gestionare a ţării şi de corupţia generată de clientelismul lor.

Un lucru în defavoarea lor este faptul că este dificil să faci campanie atunci când programul electoral este constituit din viitoare ajustări bugetare deja prevăzute, pentru 2013 şi 2014, de către creditorii care tocmai au acordat o a doua tranşă în valoare de sute de miliarde de euro acestei ţări supraîndatorate.

În schimb, dezbaterea electorală este asigurată în principal de extremişti şi opozanţii austerităţii, cu menţinerea unui solid bloc de stânga comunist şi radical, dar mai ales cu apariţia unui partid în mod deschis neonazist. Acesta face adepţi la Atena şi în zonele defavorizate, exploatând un sentiment antiimigraţie într-o Grecie în care şomajul a atins 21,8%, iar PIB-ul s-a prăbuşit cu aproape 15% în patru ani.

După scăderea nivelului de trai al funcţionarilor, începând din 2010, salariaţii din sectorul privat sunt supuşi aceleiaşi ajustări negative, prin tăierea cu o medie de 20% a salariilor.

În acest context, analiştii pariază pe un „vot-sanţiune” împotriva măsurilor de austeritate, în pofida existenţei unei largi opţiuni de candidaţi şi partide, care nu au mai atins acest nivel de la îndepărtarea Dictaturii Coloneilor.

În opinia lui Christophe Vernardakis, un analist din cadrul Institutului VPRC, posibila intrare a Chryssi Avhi (Zori de Aur), o grupare xenofobă şi violentă, în Parlamentul grec „riscă să fie o mare surpriză a scrutinului”.

În total, 32 de partide se află în cursă, dintre care aproximativ 10 au şanse să intre în Parlament, în loc de cinci câte sunt în prezent, potrivit sondajelor.

„Există oameni foarte îngrijoraţi, în acest moment”, faţă de posibilitarea formării unui Guvern după alegeri, notează Nikolakopoulos. Însă „presiunea societăţii pentru (formarea) unui Guvern de coaliţie este foarte, foarte puternică”, a adăugat el, iar partidele tradiţionale trebuie să îşi schimbe comportamentul.

Problema este că, pentru moment, „vechile” partide îşi irosesc vremea aruncându-şi invective, în cadrul unei campanii după vechiul model, ca şi cum ar reuni 80% din voturi, adaugă el. De asemenea, încă nu s-a ajuns la niciun acord în vederea organizării unei dezbateri televizate între cei doi lideri Antonis Samaras (Noua Democraţie) şi Evanghelos Venizelos (Pasok).

„Indiferent ce se întâmplă în Europa, unde dezbaterea se orientează spre o eventuală schimbare de politică economică, orice se întâmplă în alegerile din Grecia, prevăzute pentru 6 mai, un lucru este sigur, şi anume că ţine de noi, de greci, să ne scoatem ţara din criză şi să reintegrăm societatea în rândul ţărilor nondependente”, îndeamnă directorul cotidianului Kathimerini, Nicos Kostandaras, îmtr-un editorial publicat în ediţia de vineri.