Potrivit estimărilor a trei institute de sondare, Macron se află în frunte cu scoruri între 28,6 şi 29,7%, la finalul unei campanii puternic perturbate de pandemie şi de războiul din Ucraina.
Marine Le Pen (Rassemblement national, RN) s-a plasat a doua, obţinând între 23,5 şi 24,7% potrivit estimărilor Opinionway, Ifop şi Harris, în faţa lui Jean-Luc Mélenchon, liderul stângii radicale, care oscilează între 19,8% şi 20,5%.
Absenteismul la vot a fost puternic, între 26,2% şi 29,1%, ilustrând neîncrederea tot mai mare a francezilor în clasa politică. În 2017, rata absenteismului a fost de 22,2%.
Marine Le Pen, care a fost învinsă de Emmanuel Macron în 2017, nu a părut niciodată atât de aproape de victorie, conform sondajelor preelectorale, care o dau perdantă la o foarte mică diferenţă, în marja de eroare, notează AFP.
Ea pare însă să aibă o rezervă relativ mică de voturi pentru turul decisiv, având în vedere scorului celuilalt candidat de extremă-dreapta, Eric Zemmour (între 6,8% şi 7%). Configuraţia actuală îi este totuşi mai favorabilă decât în 2017, când nu dispunea practic de o rezervă clară.
La scrutinul de duminică, dreapta tradiţională (Republicanii) a înregistrat un scor slab fără precedent, prin Valérie Pécresse, de circa de 5%. O înfrângere zdrobitoare a suferit Partidul Socialist, a cărui candidată Anne Hidalgo este cotată cu 1,9-2,1% din voturi.
Unii candidaţi – precum comunistul Fabien Roussel, socialista Anne Hidalgo sau ecologistul Yannick Jadot – au chemat imediat la un baraj contra Marinei Le Pen, iar Valérie Pécresse a declarat că va vota pentru Emmanuel Macron.
Jean-Luc Mélenchon anunţase deja că îşi va consulta baza electorală înainte de a da un eventual consemn de vot