Alegeri în Grecia: Conservatorii premierului grec Mitsotakis, favoriţii alegerilor legislative
Partidul de guvernământ al lui Mitsotakis, Noua Democraţie (ND), este cotat în sondaje cu 33% din intenţiile de vot, faţă de 26% pentru partidul de stânga Syriza al lui Tsipras.
Liderul conservator a reuşit în ultimele săptămâni să mai calmeze din furia populară împotriva guvernului său cauzată de accidentul de tren care a ucis 57 de oameni în nordul Greciei în februarie.
Scandalul provocat de interceptările unor politicieni şi jurnalişti de către serviciile secrete – aflate sub controlul direct al lui Mitsotakis – şi care a izbucnit în august nu pare nici acesta să-l afecteze prea mult, deşi opoziţia a căutat să scoată în evidenţă această temă în timpul campaniei electorale.
„În pofida preocupărilor asupra statului de drept şi a nemulţumirii provocate de tragedia feroviară, adversarii (lui Mitsotakis) nu au reuşit să prezinte o propunere alternativă de guvernare”, explică Nikos Marantzidis, profesor de ştiinţe politice la Universitatea Macedonia din Salonic.
De partea sa, Tsipras promite că va „forma un guvern progresist” pentru „a elimina cel mai slab guvern de dreapta de la căderea dictaturii” militare şi va „face din Grecia o ţară europeană” în ce priveşte economia şi drepturile sociale.
Însă atât social-democraţii formaţiunii Pasok-Kinal, a treia forţă politică, cu circa 10% din intenţiile de vot, cât şi partidul de stânga Mera25 şi Partidul Comunist grec, cotate în sondaje cu 3,5% şi, respectiv, 6% din intenţiile de vot, asigură că nu vor intra într-un guvern al lui Tsipras şi nici nu-l vor sprijini din parlament.
Cât despre preocupările cetăţenilor, un studiu recent al Universităţii Macedonia arată că pentru 58% dintre cetăţenii greci prima dintre acestea este cea legată de condiţiile economice, în special inflaţia, a cărei rată a depăşit anul trecut 10%. Numai 6% dintre votanţi au menţionat ca principală preocupare a lor corupţia, endemică în această ţară balcanică.
Deşi guvernul condus de Mitsotakis nu a reuşit să stăvilească inflaţia galopantă în cazul produselor de bază, în timpul mandatului său economia greacă a întregistrat o creştere peste media UE şi au intrat în ţară investiţii străine majore. De asemenea, Grecia a ieşit anul trecut în august din mecanismul de supraveghere impus de creditorii săi internaţionali cu 12 ani în urmă.
Dar partidul Syriza semnalează în acest timp că „economia lui Mitsotakis” funcţionează doar pentru „cei puţini şi puternici”, şi nu pentru majoritatea populaţiei, motiv pentru care propune un model economic mai distributiv care să atenueze inegalitatea socială. Totuşi, propunerile sale nu par să convingă o mare parte a populaţiei, observă Marantzidis.
„O parte importantă a societăţii greceşti îl asimilează pe Tsipras cu polarizarea şi insecuritatea economică ce au urmat referendumului din 2015” asupra măsurilor de austeritate, aminteşte profesorul menţionat mai sus. În acel an Tsipras a intrat în conflict deschis cu instituţiile europene, aducând atunci Grecia în pragul ieşirii din zona euro. „Este ceva ce mulţi nu pot uita. Deşi nu-l votează pe Mitsotakis, nu vor să-l voteze nici pe Tsipras”, mai remarcă Nikos Marantzidis.
Pe de altă parte, deşi sondajele îi dau câştigători pe conservatori, un procent de 10% din electorat este indecis. În plus, reforma sistemului electoral impulsionată în 2016 de Syriza a redus vârsta minimă pentru participarea la vot de la 18 la 17 ani, astfel că aproximativ 430.000 de noi alegători vor putea veni la urne.
O premieră a acestui scrutin va fi şi eliminarea bonusului de 50 de mandate parlamentare de care beneficia partidul aflat pe primul loc în alegeri. Dar Mitsotakis a spus clar că, dacă nu va reuşi să formeze guvernul, va convoca pentru luna iulie alegeri anticipate la care se va reveni la acordarea acelui bonus de mandate.