Alegeri în stil rusesc – şi în Crimeea – Deutsche Welle
În 14 regiuni din Rusia au loc alegeri locale. Şi locuitorii Crimeei sunt chemaţi la urne, precum şi cei ai oraşelor Moscova şi St. Petersburg. Aleşi vor fi şi câţiva guvernatori şi primari, scrie Deutsche Welle.
Grigori Melkonianţ, directorul adjunct al „Golos”, o organizaţie non-guvernamentală de monitorizare a scrutinului, apreciază că cele mai interesante sunt alegerile la nivel local. Acolo încă mai există un dram de conmpetiţie între candidaţi. Cu interes este urmărit scrutinul în regiunile Altai, Iacuţia, Mursmansk şi Pskov. Acolo alegerile pentru guvernatori ar putea ajunge într-un al doiela tur de scrutin. Altfel, alegerile sunt, în general, destul de anoste, explică Melkonianţ, în dialog la DW. „N-am constatat să apară idei noi, interesante. Dezbaterile televizate n-au stârnit nicun interes”.
Scrutinul din Crimeea
Pentru prima dată se desfăşoară în peninsula Crimeea alegeri în baza legislaţiei ruseşti. Noii potentaţi au aderat, după anexarea Crimeei de către Moscova, la partidul pro-Kremlin „Rusia unită”. Se pare că şi de astă dată şi-au dat silinţa ca rezultatul la urne să fie pe placul Moscovei, aşa cum s-a întâmplat şi cu prilejul referendumului din martie. 96 la sută s-au pronunţat atunci pentru ruperea Crimeei de Ucraina şi alipirea la Federaţia Rusă. Plebiscitul a fost precedat de invazia unor unităţi militare ruseşti, fără însemne distinctive. În decurs de doar câteva săptămâni Crimeea a devenit, prin încălcarea dreptului internaţional, parte a Federaţiei Ruse.
Ca şi în primăvară, tătarii crimeeni au anunţat că vor boicota scrutinul. Liderul acestora, Refat Ciubarov, a declarat în faţa presei la Kiev că asupra grupului etnic pe care îl reprezintă autorităţile pro-ruseşti exercită presiuni sporite. Tătarii din Crimeea sunt ameninţaţi că vor avea de suferit dacă boicotează alegerile. Ciubarov este acuzat de Moscova că încearcă să „destabilizeze” situaţia din peninsulă şi i s-a interzis accesul în Crimeea pentru următorii cinci ani.
Manipulare înaintea alegerilor
Andrei Buzin, şeful asociaţiei de monitorizare a alegerilor, e de părere că s-au produs fraude încă înaintea zilei scrutinului. Observând cu atenţie desfăşurarea campaniei electorale, asociaţia sa a ajuns la concluzia că Kremlinul a folosit „resurse administrative”, precum mass-media controlate de stat, pentru a-şi consolida poziţia în plan local. O strategie aplicată mai ales în Crimeea. Aici s-a pledat masiv în mediile ruseşti pentru participarea la vot, astfel putându-se dovedi că pensinsula Crimeea se află ferm în mâinile Rusiei.
Observatorii independeţi critică şi campania lansată de Kremlin, prin care electoratul a fost îndemnat să completeze buletinele de vot încă înaintea datei de 14 septembrie. Aşa pot lesne fi manipulate voturile, spun experţii.
Şi politologul independent Dmitri Oreşkin atrage atenţia asupra unei schimbări de tactică a Kremlinului. Fraude electorale se pot produce nu numai în ziua scrutinului, ci şi în cele precedente. El aminteşte, în context, că numai cu o lună înaintea alegerilor au fost modificate condiţiile de admitere a candidaţilor în cursa electorală.
Filtru de selecţie
Potrivit noilor reglementări, doar în St. Petersburg peste jumătate din cei 265 de candidaţi ai formaţiunii „Platforma civică”, a miliardarului rus Mihail Prohorov, au fost respinşi de autorităţi. Prohorov participase la ultimul scrutin prezidenţial contra lui Putin. De o soartă similară au avut parte şi alte partide, precum „Rusia dreaptă”, comuniştii sau „RPR-Parnas”, principala forţă a mişcării de protest declanşată în urma scrutinului prezidenţial din 2012.
Buzin spune că în unele districte ale Moscovei au fost respinşi chiar câţiva candidaţi ai partidului pro-Kremlin „Rusia unită”. Andrei Babuşkin, din partea partidului de opoziţie „Iabloko,” a devenit astfel candidatul favorit în districtul său electoral. Totuşi, subliniază observatorul electoral, aceasta este doar o tentativă menită a lăsa impresia că în Rusia există şi alternative la politicienii partidului de guvernământ. Din cele 45 de mandate din consiliul orăşenesc al Moscovei, patru până la şase ar putea reveni unor membri ai opoziţiei, aparatul adminsitrativ rămânând însă sub controlulul Kremlinului.
Cea mai mare problemă la alegerile locale de duminică o reprezintă slaba prezenţă la urne. Se estimează o participare de cel mult 25%, ceea ce însemană că şi un candidat care a întrunit peste 50 la sută din voturi nu dispune, totuşi, de un mandat solid. Din o sută de persoane nu l-au ales decât 13.