Alegeri în SUA – Momente importante ale relaţiilor de cooperare România – Statele Unite ale Americii

Evoluţia relaţiilor dintre cele două state a cunoscut momente importante, contribuind la soliditatea colaborării sub forma prezentă a Parteneriatului Strategic.

Redăm retrospectiv câteva dintre cele mai semnificative momente ale dezvoltăriii relaţiilor dintre cele două ţări:

România a înfiinţat prima misiune diplomatică în Statele Unite ale Americii la 15 ianuarie 1918, când ministrul Constantin Angelescu şi-a prezentat scrisorile de acreditare la Washington, potrivit https://ro.usembassy.gov.

La 1 iunie 1964, relaţiile diplomatice dintre cele două state au fost ridicate la nivel de ambasadă, conform mae.ro.

Primul Acord diplomatic dintre Statele Unite si România a fost reprezentat de o convenţie privind drepturile, privilegiile şi imunităţile ofiţerilor consulari şi a fost semnat la Bucureşti, în 17 iunie 1881. A intrat în vigoare la 13 iunie 1883, indică https://ro.usembassy.gov.

În decembrie 1973, a fost semnată, la Washington, Declaraţia comună cuprinzând principiile care stau la baza relaţiilor dintre cele două state şi s-au adoptat Declaraţia comună cu privire la cooperarea economică, industrială şi tehnică între cele două ţări şi Comunicatul comun, potrivit volumului „Politica externă a României: Dicţionar cronologic” (1986).

Cooperarea cultural-ştiinţifică şi în domeniul învăţământului în relaţiile dintre România şi SUA s-a dezvoltat, iniţial, în baza Acordului guvernamental privind cooperarea în domeniile culturii, învăţământului, ştiinţei şi tehnologiei, semnat la Bucureşti, la 13 decembrie 1974, şi consolidat prin Acordul între Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii privind schimburile educaţionale şi ştiinţifice administrate de Comisia Fulbright româno-americană, semnat la 22 octombrie 2013, la Washington, şi intrat în vigoare la 29 mai 2014. În parteneriat cu Guvernul Statelor Unite, Guvernul României alocă fondurile necesare pentru funcţionarea în România a Comisiei Româno-Americane Fulbright, asigurând dezvoltarea schimburilor profesionale. Spectrul cooperării în acest domeniu este consfinţit în documentul dedicat Parteneriatului Strategic între cele două state.

La 3 aprilie 1992, are loc semnarea, la Bucureşti, a documentului bilateral dedicat schimburilor comerciale între cele două ţări, intitulat Acord comercial bilateral, care prevede acordarea reciprocă a clauzei naţiunii celei mai favorizate, indică mae.ro.

România a fost prima ţară din fostul bloc socialist care a semnat la 26 ianuarie 1994 Parteneriatul pentru Pace, un program de cooperare bilaterală între Alianţa Nord-Atlantică şi state din afara organizaţiei, conform https://www.nato.int. La nivelul acestui mod de cooperare, România a intensificat relaţiile politice şi militare cu Statele Unite. Participarea României în programele Parteneriatului pentru Pace (PpP) a contribuit şi la îmbunătăţirea anumitor aspecte în domeniul militar, ceea ce a constituit un imbold indirect de consolidare a statului de candidat pentru aderarea la Alianţa Nord-Atlantică, fără ca PpP să constituie un vehicul oficial în acest sens.

Bazele unei noi colaborări româno-americane şi ale unui parteneriat strategic au fost puse la 11 iulie 1997, cu prilejul scurtei vizite oficiale a preşedintelui SUA, Bill Clinton, la Bucureşti. Cu prilejul vizitei, a fost lansat Parteneriatul Strategic bilateral, cadru extins de colaborare vizând consolidarea relaţiilor bilaterale, susţinerea procesului de reformă şi a demersurilor de integrare euro-atlantică ale ţării noastre, promovarea rolului României de factor de stabilitate şi securitate în Europa de sud-est. De la momentul lansării, Parteneriatul Strategic a reprezentat un reper esenţial al relaţiilor dintre cele două state, precum şi un instrument eficient de sprijinire a eforturilor interne în domeniul reformei politice, economice, militare, administrative, conform mae.ro.

Ca urmare a atentatelor teroriste de la 11 septembrie 2001, de la World Trade Center şi Pentagon, România s-a implicat consistent în coaliţia internaţională condusă de SUA în combaterea terorismului, prin sprijinirea operaţiunilor din Afganistan şi Irak, dar şi la nivelul colaborării bilaterale în demersuri distincte de combatere a acestui flagel.

Paşii înregistraţi de România în planul reformelor politice, economice, militare, precum şi cooperarea la nivel bilateral cu Statele Unite în ce priveşte combaterea terorismului au reprezentat repere importante de sprijinire a candidaturii României de aderare la Alianţa Nord-Atlantică, invitaţie adresată cu prilejul summit-ului de la Praga al organizaţiei, din noiembrie 2002.

SUA a acordat României statutul de „economie de piaţă”, în 10 martie 2003, potrivit mae.ro, element important în promovarea obiectivului de amplificare a relaţiilor economice româno-americane, atât în planul schimburilor comerciale, cât şi al investiţiilor americane în România.

În plan militar, în 6 decembrie 2005, a fost semnat Acordul privind activităţile forţelor Statelor Unite staţionate pe teritoriul României (Acordul de acces), care a intrat în vigoare la 21 iulie 2006. Acordul are drept obiectiv principal extinderea cooperării între România şi SUA în ce priveşte apărarea şi securitatea, potrivit mae.ro.

La 13 septembrie 2011, la Washington, a fost adoptată Declaraţia Comună privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România şi Statele Unite ale Americii, document important pentru relaţia bilaterală a celor două state, ce confirma buna cooperare la nivelul Parteneriatului şi stabilea pilonii relaţiei România – SUA: dialog politic, securitate, economie, contacte interumane, ştiinţă şi tehnologie, cercetare, educaţie, cultură. Cu acelaşi prilej, s-a hotărât constituirea unui Grup de lucru pentru implementarea principiilor convenite în document. Reuniunea de lansare a acestuia a avut loc la 31 octombrie 2012, pentru ca ulterior să fie organizate, potrivit unui calendar stabilit la nivel bilateral, numeroase întâlniri. Cu prilejul celei de-a cincea reuniuni, desfăşurate la Washington, la 26 septembrie 2016, cele două delegaţii au adoptat o Declaraţie Comună privind implementarea Parteneriatului Strategic pentru Secolul XXI între România şi Statele Unite ale Americii.

Totodată, la 13 septembrie 2011, a fost semnat Acordul între România si Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România. Acordul a intrat în vigoare la 23 decembrie 2011. La 29 iulie 2014, a fost finalizat cadrul juridic de implementare a Acordului prin semnarea ultimelor 3 Aranjamente de Implementare. O ceremonie solemnă cu înalţi oficiali ai României, SUA, Poloniei, Turciei şi NATO s-a desfăşurat, la 17 noiembrie 2014, dedicată Facilităţii antirachetă Aegis Ashore din cadrul Bazei Militare Deveselu. În 12 mai 2016, a avut loc certificarea capacităţii operaţionale a sistemului de apărare antirachetă Aegis Ashore de la Baza Militară Deveselu. Momentul marchează concretizarea proiectului strategic bilateral dintre România şi SUA privind participarea statului român la sistemul antirachetă american. În Comunicatul Final al Summit-ului NATO de la Varşovia, din iulie 2016, este anunţată preluarea controlului şi trecerea sub comanda NATO a facilităţii de la Deveselu. De asemenea, în urma integrării în sistemul de apărare antirachetă a NATO a facilităţii Aegis Ashore din România, a fost declarată capacitatea operaţională iniţială a sistemului antirachetă al Alianţei Nord-Atlantice, conform mae.ro.

Pe fondul nivelului crescut al cooperării bilaterale în combaterea riscurilor neconvenţionale (trafic de droguri, de persoane, criminalitate financiara etc) şi întâietăţii pe care cele doua state o acordă acestei dimensiuni, s-a facilitat deschiderea la Bucureşti, în 20 mai 2001, a Biroului FBI în România. În context, la 5 octombrie 2015, a fost semnat Acordul dintre România şi SUA privind intensificarea cooperării în prevenirea şi combaterea infracţiunilor grave.

În 19 iunie 2018, la Bucureşti, s-a desfăşurat cea de-a VI-a ediţie anuală a Dialogului de Parteneriat Strategic dintre Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii, prilej cu care, la finalul reuniunii, cele două părţi au adoptat o Declaraţie comună cu privire la implementarea Parteneriatului Strategic pentru Secolul XXI între România şi Statele Unite ale Americii, potrivit mae.ro.

În domeniul energiei, la 9 octombrie 2020, Secretarul pentru Energie din SUA, Dan Brouillette, şi ministrul român al Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, au parafat un proiect de acord interguvernamental pentru a coopera în ce priveşte extinderea şi modernizarea programului de energie nucleară civilă din România, potrivit unui comunicat al Departamentului pentru energie al SUA. Odată executat formal, acest acord istoric pune bazele pentru ca România să utilizeze expertiza şi tehnologia SUA cu o echipă multinaţională care construieşte unităţile de reactor 3 şi 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă şi unitatea reactorului 1. Acordul subliniază importanţa parteneriatului strategic între Statele Unite şi România şi angajamentul reciproc al celor două părţi pentru securitatea energetică în regiune.