Alegeri Israel: Coaliţia lui Netanyahu şi alianţa de centru-stânga sunt la egalitate

Blocurile de dreapta şi de centru-stânga sunt la egalitate în urma numărării a 99,5 la sută din buletinele de vot în alegerile legislative de marţi, potrivit datelor publicate miercuri de Comisia electorală centrală, relatează AFP.

Blocul de dreapta, condus de Likud-Israel Beiteinou, coaliţia premierului Benjamin Netanyahu, şi blocul de centru-stânga, incluzând în special partidul Yesh Atid – care a creat surpriză – şi partidele arabe, au obţinut fiecare câte 60 de locuri, potrivit cifrelor publicate pe Internet de Comisia electorală centrală.

Lista comună formată de Likud al premierului Benjamin Netanyahu cu partidul Israël Beiteinou al fostului său ministru de Externe Avigdor Lieberman obţine 31 de locuri în Parlament faţă de 42 câte are în actuala legislatură, potrivit Comisiei electorale.

Partidul de centru Yesh Atid, lansat în urmă cu un an de fostul jurnalist Yair Lapid, devine a doua formaţiune a ţării cu 19 deputaţi din 120, clasându-se înaintea Partidului Muncii, care obţine 15 locuri.

Printre celelalte partide considerate ca aliaţi „fireşti” ai lui Netanyahu, Căminul evreiesc, formaţiune naţionalistă religioasă care reprezintă coloniştii şi este condusă de Naftali Bennett, are 11 aleşi, partidele ultraortodox sephard Shass 11 şi aşkenad Iudaismul Unificat al Torah şapte.

Noua mişcare de centru a fostului ministru de Externe Tzipi Livni, HaTnouha, care a făcut campanie pentru relansarea procesului de pace cu palestinienii, obţine şase mandate, Meretz (stânga) tot şase, partidele arabe 12, iar Kadima două.

În calitate de lider al principalei formaţiuni, Netanyahu este cel mai bine plasat, în pofida contraperformanţei sale, pentru a fi desemnat de preşedintele Shimon Peres să formeze viitorul Guvern.

Netanyahu vrea un guvern „cât mai extins”

Netanyahu şi-a anunţat intenţia de a constitui un „Guvern cât mai extins posibil” în faţa militanţilor din partidul său Likud, la Tel Aviv.

El a promis să abordeze imediat această misiune şi l-a presat pe Lapid să i se alăture pentru a „îndeplini lucruri mari pentru Israel”.

Yair Lapid, un nou-venit în politică dar care a căpătat greutate graţie rezultatului de marţi, şi-a exprimat şi el preferinţa pentru un „Guvern cât mai extins”.

„Le cer liderilor politici să acţioneze cu mine pentru a forma împreună Guvernul cât mai extins posibil care va uni elemente moderate de stânga şi de dreapta pentru o schimbare reală”, a pledat Lapid, adresându-li-se susţinătorilor săi entuziasmaţi la Tel Aviv.

„Am întrunit toate componentele societăţii, cu speranţa de a schimba lucrurile în Israel”, s-a bucurat numărul doi pe listă Shai Piron, un rabin.

Potrivit unui analist de la radioul militar, „Bibi” Netanyahu nu va avea „altă opţiune decât să îi propună unul dintre cele trei mari ministere: Apărare, Afaceri Externe sau Finanţe lui Yair Lapid”.

Printre celelalte partide considerate ca fiind aliaţi „fireşti” al lui Netanyahu Căminul Evreiesc, formaţiunea naţionalistă religioasă reprezentând coloniştii şi condus de Naftali Bennett a obţinut 12 locuri, partidele utraortodox sephard Shass 11-13, iar cel aşkenad Iudaismul Unificat al Torah, şase.

Noua mişcare de centru a fostului ministru de Externe Tzipi Livni, HaTnouha, care a făcut campanie pentru relansarea procesului de pace cu palestinienii, ar obţine şapte locuri, Meretz (stânga) şase sau şapte, iar partidele arabe între opt şi 11.

Rezultatele definitive nu vor fi anunţate decât peste o săptămână. Preşedintele Shimon Peres va începe consultările pentru a stabili cine are mai multe şanse să formeze noua coaliţie şi va urma să îl aleagă pe Netanyahz pentru un al treilea mandat, al doilea consecutiv.

Guvernul va trebui să facă faţă programului nuclear iranian şi presiunilor pentru a relansa negocierile cu palestinienii şi să adopte un plan de austeritate pentru a reduce deficitul bugetar.

În discursul său, Netanyahu a afirmat că principala provocare cu care se va confrunta viitorul Guvern este aceea de a „împiedica Iranul să se doteze cu arma nucleară”. În trecut, Netanyahu a evocat în mai multe rânduri posibilitatea ca Israelul să atace instalaţiile nucleare iraniene.

Dar el nu a reuşit până în prezent să îşi convingă aliaţii, şi înainte de toate Statele Unite, de necesitatea unei asemenea operaţiuni.

Într-o primă reacţie palestiniană, negociatorul Saeb Erakat a declarat pentru AFP că „rezultatele alegerilor israeliene reprezintă o afacere internă israeliană”, dar a precizat că „indiferent de natura coaliţiei guvernamentale, aceasta trebuie să vrea pace şi să urmeze calea unei soluţii cu două state pentru restaurarea credibilităţii procesului de pace”.

Anterior, Casa Albă şi-a reafirmat ataşamentul faţă de o „soluţie cu două state” în conflictul israeliano-palestinian, dar a afirmat că vrea să vadă care va fi abordarea viitorului Guvern israelian.

Rata de participare a fost de 66,6 la sută, în uşoară creştere în raport cu alegerile legislative din 2009 (65,27 la sută), potrivit comisiei electorale.