Alegeri locale, duminică, în Ucraina, un test pentru preşedintele Poroşenko
În teritoriile controlate de separatişti nu vor fi organizate duminică alegeri locale, acestea urmând să aibă loc în 2016, după ce rebelii au decis la începutul acestei luni amânarea scrutinului ce era programat în Doneţk şi Lugansk la 18 octombrie şi, respectiv, 1 noiembrie, un punct cerut de Kiev şi de europeni pentru avansarea procesului politic în vederea normalizării situaţiei din regiunile rebele, potrivit Agerpres.
În zonă, luptele au încetat aproape în totalitate din septembrie, dar procesul de pace, mediat de europeni, este încă în faza de început. Dacă unii îi reproşează preşedintelui ucrainean că nu şi-a respectat promisiunea de a pune capăt războiului ‘în trei luni după’ alegerea sa, în mai 2014, alţii îl critică pentru faptul că a acceptat concesii umilitoare în faţa separatiştilor, susţinuţi de Kremlin.
Pe acest fond, analiştii consideră că reprezentanţii fostului regim al preşedintelui prorus Viktor Ianukovici, destituit în februarie 2014 după trei luni de contestare proeuropeană reprimată în sânge pe Maidan (Piaţa Independenţei din Kiev), ar putea înregistra rezultate bune în regiunile rusofone cheie, precum Harkov şi Dnipropetrovsk, situate la graniţa cu zona de conflict, dar şi la Odesa, oraş-port la Marea Neagră.
‘Avem nevoie de o coaliţie internaţională pentru susţinerea Ucrainei, dar şi mai mult avem nevoie de o coaliţie internă care să facă imposibil planul lui Putin de a distruge Ucraina din interior’, declara miercuri preşedintele Poroşenko. Scopul acestor alegeri este de a crea ‘o coaliţie proucraineană în fiecare oraş, în fiecare localitate’, sublinia liderul de la Kiev.
Semn că miza scrutinului de duminică merge mai departe de colectarea gunoaielor şi de alte probleme municipale, majoritatea din cele 132 de partide care se prezintă în alegeri au făcut promisiuni ce ţin de competenţa guvernului şi a parlamentului, precum creşterea salariilor, scăderea preţurilor la gaze şi electricitate sau chiar aderarea la NATO.
Opoziţia prorusă, dar şi partidul Batkivşcina, al fostului premier Iulia Timoşenko, mizează pe dezamăgirea ucrainenilor, puternic afectaţi de criza economică şi de creşterea preţurilor, iar sloganurile lor populiste par să vină pe un teren fertil.
‘Coaliţia guvernamentală, care a obţinut 70% din voturi la ultimele alegeri legislative de acum un an, este în prezent creditată cu 45%, cu numai 21% pentru nucleul său – Blocul Petro Poroşenko şi Frontul Popular’, al premierului Arseni Iaţeniuk, conform unuia din sondajele recente. Peste 70% dezaprobă acţiunile preşedintelui, ales cu 54,7% din voturi în urmă cu mai puţin de doi ani.
De altfel, partidul lui Iaţeniuk, creditat cu mai puţin de 2% din intenţiile de vot, nu va lua parte la alegerile de duminică.
Dacă membrii partidului Batkivşcina, al Iuliei Timoşenko, sau Samopomici, al primarului din Lvov Andrei Sadovoi, obţin ‘rezultate spectaculoase’, aceasta ar putea contribui ‘la erodarea coaliţiei şi la remanieri ministeriale’, şi chiar ar putea provoca alegeri anticipate, este de părere analistul ucrainean Vadim Karasev.
În acelaşi timp, experţii atrag atenţia asupra Blocului de opoziţie (aliaţii fostului preşedinte Ianukovici), care ar putea obţine un rezultat bun în regiunile sud-estice, unde puterea ‘nu a propus nici candidaţi puternici, nici o politică eficientă’.
Analistul Anatoli Oktîsiuk, de la Centrul internaţional de studii politice din Kiev, consideră că puterea ar putea pierde unele consilii municipale la alegerile de duminică, alegeri care, în opinia sa, vor fi urmate de remanieri în cadrul guvernului acestei foste republici sovietice, marcată de un conflict separatist ce a făcut peste 8.000 de morţi în cele 18 luni de confruntări militare.