Alegeri Moldova 2014: Care sunt mizele economice şi politice

Dincolo de importanţa politică a alegerilor, cetăţenii Republicii Moldova au de ales între promisiunile beneficiilor economice ale aderării la spaţiul economic european şi aşa zisa certitudine a atitudinii favorabile a Moscovei.

Standardul de viaţă depinde, dincolo de Prut, de importurile de gaze din Rusia, de exporturile moldoveneşti în spaţiul rus şi, deloc neglijabil, de banii trimişi acasă de moldovenii care lucrează în Rusia.

Moldovenii pot intra, însă,  în ţările UE fără viză, ceea ce nu este de ignorat în condiţiile în care cei ce lucrează în străinătate (inclusiv, dacă nu mai ales în Rusia) trimit în ţară echivalentul unui sfert din PIB.

PIB-ul Moldovei a fost de 47,7 miliarde de lei moldoveneşti (3,2 mld. dolari) în primul semestru al anului 2014.

Pe de altă parte, exporturile moldoveneşti se îndreaptă în proporţii majoritare spre Uniunea Europeană.

Aparent, Rusia promite beneficii imediate ca urmare a intrării Republicii Moldova în aşa zisa „uniune vamală”, prin care vrea să-şi impună din nou dominaţia în spaţiul ex-sovietic. În schimb Uniunea Europeană nu oferă, cel puţin în următorii cinci ani, perspectiva aderării.

Totuşi, UE şi Republica Moldova au semnat un acord de asociere şi unul de liber schimb „cuprinzător şi aprofundat”, care se traduce în adoptarea standardelor şi valorilor europene, a unei relaţii economice privilegiate cu UE, ale cărei efecte se vor simţi în timp.

Unii economişti de la Chişinău prevăd că produsul intern brut (PIB) al Republicii Moldova ar putea creşte cu peste 5% ca urmare a acordului de asociere.

Dependenţele

Economia Republicii Moldova abia a început să-şi reducă dependenţa de spaţiul rusesc. Primii paşi au fost făcuţi de voie, de nevoie.

Rusia a interzis importurile moldoveneşti de alimente (mai ales vin şi carne) de care depinde în mod semnificativ balanţa comericală a Republicii Moldova. Este o armă politică folosită periodic de Rusia.

România şi-a deschis porţile pentru importurile de peste Prut. Este a doua cea mai mare ţintă a exporturilor moldoveneşti (cu 316 milioane de dolari în primele nouă luni din 2014), dar după Rusia (345 de milioane de dolari).

În primele nouă luni ale acestui an a devenit evidentă răsturnarea proporţiilor exporturilor moldoveneşti dinspre ţările CSI (comunitatea ţărilor foste membre ale URSS), unde Republica Moldova a exportat mărfuri de 570 de milioane de dolari, spre ţările Uniunii Europene, în care exporturile moldoveneşti au urcat dincolo de pragul de 900 de milioane de dolari.

Exporturile totale s-au ridicat la aproape 1,74 miliarde de dolari. Deficitul comercial al Republicii Moldova a fost de aproape 19% din PIB (peste 1,2 miliarde de dolari) la 30 iunie 2014.

Pe plan energetic lucrurile se mişcă mai greu.

Deocamdată, peste 80% din energia consumată în Moldova este adusă din import şi din Transnistria. Republica Moldova depinde în proporţii dramatice de gazele ruseşti şi de energia electrică venită din regiunea separatistă Transnistria. Şi mai dramatic este faptul că Transnistria consumă gaze pe datorie, mai exact pe datoria pe care trebuie s-o plătească R. Moldova.
Jumătate din gazele facturate către Moldova Gaz „sunt distribuite în Transnistria de Tiraspoltransgaz, la preţuri sub cele de piaţă, generând pierderi uriaşe pentru ambele companii”. Acţionarul majoritar al Moldova Gaz este chiar Gazprom şi datoria acumulată de compania moldovenească, în contul Transistriei, „este un mod ingenios (al Rusiei, n.r.) de a susţine Transnistria şi de a îmbogăţi anumiţi indivizi”, oligarhi locali, potrivit unui raport al European Council on Foreign Relations (ECFR), un think tank pan-european, din care fac parte zeci de oficiali ai instituţiilor Uniunii Europene şi ai guvernelor ţărilor membre.

Totodată, Moldova are energie electrică de la centrala de la Cuciurgani, situată tot în Transnistria şi de asemenea controlată de o companie rusă.

Citeşte mai mult în:
Transnistria merge spre Rusia? Cât contează economia republicii separatiste pentru Republica Moldova, şi vice versa

Replica României a fost construcţia unui gazoduct până la Ungheni şi disponibilitatea de a exporta energie electrică spre ţara „soră şi vecină”. Problema este că gazoductul se opreşte la Ungheni şi aprovizionează doar zona limitrofă, iar exportul românesc de energie electrică se loveşte încă de dificultăţi tehnice şi financiare.

Totuşi, moldovenii au invocat perspectiva importului de gaze din România şi au obţinut o reducere de preţ la importurile ruseşti chiar cu câteva zile înaintea alegerilor. Este prima dată când reînnoirea anuală a contractului cu Gazprom se face înainte de sfârşitul anului.
 
Exportul rus de oligarhi

Multe din companiile moldoveneşti esenţiale pentru economia ţării sunt controlate de interese ruseşti, ceea ce descrie dependenţele Moldoveneşti şi altfel decât statistic.

Mai mult, recent s-a aflat că „fluxurile financiare ale întregului sistem bugetar din Republica Moldova, care trec prin Banca de Economii a Moldovei (BEM), sunt controlate de un „așa-numit investitor din Rusia”, potrivit dezvăluirilor unui fost ministru de finanţe moldovean, Veaceslav Negruța, citat de Agora.md.

„Este trist când BEM, fiind o bancă de infrastructură, de sistem, este, de fapt, pusă în serviciul unor interese geopolitice. La orice indicaţie putem să ne alegem cu o paralizie financiară, când salariile bugetarilor şi a pensionarilor pot fi blocate printr-un telefon de la Moscova. Şi atunci cu ce ne alegem?”, a scris fostul ministru pe blogul său, citat de Agora.md.

Veaceslav Negruța susține că „din 2011 până în 2013 au fost trei oligarhi diferiţi, care au circulat pachetul majoritar de acţiuni dintr-o mână în alta. În final, avem o bancă controlată de către un aşa-numit investitor strategic din Rusia, care, de fapt, controlează fluxurile financiare ale întregului sistem bugetar”.

Agora.md precizează că, în luna aprilie, un pachet 24,9% din acțiunile Băncii de Economii a Moldovei a fost achiziționat de Banca de stat a Federației Ruse „Vneşekonombank”.

Stabilitate politică fragilă

Dincolo de instabilitatea politică indusă de Transnistria separatistă, şi de regiunile autonome din sudul ţării, toate încurajate de Rusia, nici la Chişinău apele nu sunt mai limpezi.

Campania electorală a căpătat forme de exprimare radicală şi sprijinul pentru Uniunea Europeană a scăzut în Republica Moldova. Potrivit sondajului IMAS din noiembrie, numărul moldovenilor care consideră că ţara lor ar trebui să se apropie de UE (44%) este aproape egal  cu cel care vor uniunea vamală cu Rusia (43%).

Partidul Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM) se menţinea pe primul loc cu o săptămână înaintea alegerilor, potrivit unui sondaj IMAS. Între timp, alianţa proeuropeană s-a şubrezit.  

Pe de altă parte, presa de la Chişinău a tras recent semnale de alarmă referitoare la pregătirea de către Rusia a unei confruntări paramilitare după alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014 din Republica Moldova.

Zilele trecute, Comisia Electorală Centrală a votat excluderea Partidului Patria și a liderului său Renato Usatîi din cursa electorală. Renato Usatîi, considerat apropiat de Moscova, s-a declarat în mai multe rânduri împotriva integrării europene a Republicii Moldova.

Totodată, Procuratura de la Chişinău  a intrat acţiune. Procurorii au descins la 15 locații ale membrilor organizaţiei extremiste „Antifa”, şi a reţinut cinci lideri ai acesteia. „Antifa”, condusă de Grigore Petrenco, deputat comunist care candidează pe lista partidului Patria, a fost acuzată că pregătește acțiuni cu caracter violent după scrutinul parlamentar din 30 noiembrie.