Circa 35,5 milioane de alegători (dintre care peste 400.000 de rezidenţi străini) sunt chemaţi la urne în 8.131 de municipalităţi pentru a alege peste 67.000 de consilieri municipali, scrie Agerpres.
La nivel regional, particularităţile calendarului electoral fac ca alegătorii să voteze doar în 12 dintre cele 17 regiuni autonome, dintre care 10 sunt guvernate de la precedentul scrutin (mai 2019) de Partidul Socialist Muncitoresc Spaniol (PSOE) al prim-ministrului Pedro Sanchez, fie de unul singur, fie, cel mai adesea, în cadrul unei coaliţii. Alte două regiuni sunt conduse de Partidul Popular (PP, conservator), principala formaţiune de opoziţie la nivel naţional.
Secţiile de votare urmează să se închidă la orele locale 20:00 (18:00 GMT) în întreaga Spanie.
La sfârşitul acestui an (data exactă nu a fost încă fixată) vor avea loc alegeri legislative. Sondajele dau PP câştigător, însă fără majoritate absolută în faţa coaliţiei minoritare de stânga aflate la putere şi formată din PSOE şi partidul stângii radicale Podemos. Alegerile din duminica aceasta sunt, în acest context, considerate un fel de repetiţie generală.
Pentru spanioli, importanţa lor rezidă şi în faptul că regiunile (comunităţile) autonome au competenţe foarte extinse în raport cu Madridul, educaţia şi sănătatea, de exemplu, numărându-se printre prerogativele lor exclusive.
Rezultatul în număr de sufragii municipale va furniza un prim indiciu foarte aşteptat cu privire la raportul de forţă între socialişti şi PP, scrie Agerpres.
În urmă cu patru ani, PSOE a întrunit cu 1,6 milioane de voturi mai mult decât rivalul său PP.
La nivel regional, dreapta speră să câştige mai multe guverne regionale de la socialişti. Cucerirea a trei sau patru regiuni va fi considerată un succes pentru liderul PP, Alberto Núnez Feijóo.