Alegeri parlamentare în Republica Moldova: Rusia mizează pe socialişti

Pe lista celor înregistraţi în cursă figurează partidele prooccidentale aflate la putere şi care formează Coaliţia Pro-Europeană: Democrat, Liberal-Democrat şi Liberal-Reformist. Principalii lor adversari sunt Partidul Comuniştilor, Partidul Socialiştilor şi blocul electoral ‘Alegerea Moldovei – Uniunea Vamală’. Atât puterea, cât şi opoziţia califică viitoarele alegeri ca fiind unele ‘istorice’ şi la care se va ‘decide soarta’ Republicii Moldova. Primii afirmă că în aceste alegeri este extrem de important să fie confirmat cursul republicii spre aderarea la UE, ceilalţi speră că acest curs va putea fi abandonat.

Potrivit Kommersant, ‘se vede cu ochiul liber’ pe cine mizează Moscova în aceste alegeri. Liderul socialiştilor, Igor Dodon, a devenit, în ultima vreme, un oaspete des la postul de televiziune ‘Rossia 24’, unde critică Occidentul ‘în putrefacţie şi amoral’ şi laudă Rusia şi Uniunea Vamală pentru ‘valorile tradiţionale şi resursele energetice ieftine’. La sfârşitul lui septembrie, la congresul Partidului Socialiştilor organizat la Chişinău a participat liderul ‘Rusiei Juste’, Serghei Mironov, iar la 8 octombrie Dodon a primit la Moscova binecuvântarea Patriarhului Kiril, care i-a urat ‘succes în toate începuturile sale’.

Astfel, după cum se spune la Chişinău, Igor Dodon s-a oprit la un pas de la a da mâna cu preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, o fotografie cu care le-ar fi asigurat socialiştilor câteva procente suplimentare. Însă, potrivit surselor Kommersant, până la alegeri o asemenea sesiune foto va avea loc.

De altfel, Moscova mizează în Republica Moldova pe Partidul Socialiştilor ‘de nevoie’, continuă ziarul rus. În principal, pentru că Partidul Comuniştilor, care se bucură în republică de cea mai mare popularitate (până la 30% potrivit sondajelor, în timp ce pentru socialişti ar vota doar 3-6%) a adoptat o poziţie incoerentă în ceea ce priveşte cursul politic extern al Republicii Moldova. Liderul comuniştilor, Vladimir Voronin, vorbea ba despre necesitatea aderării la Uniunea Vamală, ba despre importanţa modernizării europene.

Potrivit cotidianului rus, Moscova are în Republica Moldova şi aliaţi mai puţin evidenţi. Unul dintre ei este omul de afaceri Renato Usatîi. Acesta nu se pronunţă direct nici pentru Uniunea Vamală, nici pentru UE, propunând ca problema să fie decisă în cadrul unui referendum. În acelaşi timp, el promite că va trimite la puşcărie aproape toată elita politică actuală, inclusiv pe liderii partidelor proeuropene. Pentru populaţie – care, în proporţie de 70%, nu are încredere nici în guvern, nici în partide, potrivit sondajelor – această ‘francheţe proletară’ pare să-i fie pe plac: 6,7% sunt gata să-l voteze (la un prag electoral de 6%).

Renato Usatîi participă în alegeri pe locul întâi pe lista partidului ‘Rodina’ (Patria), însă nu este liderul lui. El a apelat la acest subterfugiu pentru că alte două proiecte politice ale sale – Partidul Nostru şi Partidul Renato Usatîi – nu au fost înregistrate la Ministerul Justiţiei. Alături de Renato Usatîi, printre primii zece nominalizaţi pe lista partidului ‘Rodina’ figurează şi liderul organizaţiei ‘Rodina-Uniunea Eurasiatică’, Igor Tulianţev, care colaborează strâns cu partidul ‘Rodina’ din Rusia, considerat apropiat de vicepremierul rus Dmitri Rogozin.

Dacă socialiştii şi ‘Rodina’ vor intra în parlament, există marea probabilitate că acolo ei îşi vor uni eforturile pentru a se opune partidelor prooccidentale. Un puternic bloc de stânga ar putea să apară dacă aceste două forţe ar crea o alianţă cu Partidul Comuniştilor. Deocamdată, o asemenea posibilitate nu se întrevede, ceea ce nu înseamnă, potrivit Kommersant, că Moscova nu încearcă să unească forţele proruse înainte de alegeri.

În orice caz, o sursă a Kommersant apropiată de socialişti şi care menţine contacte cu structurile de stat ale Rusiei a declarat că ‘pentru Kremlin este important să obţină în noul parlament de la Chişinău o asemenea distribuţie a forţelor în care cele prooccidentale şi de extremă dreapta să nu aibă posibilitatea de a modifica textul Constituţiei în partea în care este fixat statutul Republicii Moldova de stat nealiniat’.