Două sute cincizeci şi şapte de membri afiliaţi au drept de vot la alegerile pentru şefia FRF. Conform statutului FRF, alegerea preşedintelui se face prin vot secret, iar candidatul care va obţine jumătate plus unu din voturile membrilor afiliaţi prezenţi va fi declarat câştigător.
În situaţia în care, după primul tur de scrutin, niciun candidat nu va obţine majoritatea cerută de statut, se va organiza al doilea tur de scrutin, la care vor participa doar primii doi candidaţi care au întrunit cel mai mare număr de voturi în cadrul primului tur de scrutin. Dacă pe locul al doilea se vor afla doi candidaţi la egalitate de voturi, scrutinul se va desfăşura între aceştia şi candidatul aflat pe primul loc. În cazul egalităţii numărului de voturi, scrutinul se va repeta până la departajare. Va fi declarat ales în funcţia de preşedinte al FRF, începând cu cel de-al doilea tur de scrutin, candidatul care va obţine cele mai multe voturi dintre voturile exprimate şi validate.
Răzvan Burleanu este preşedintele în exerciţiu al Federaţiei Române de Fotbal. A jucat fotbal doar la nivel de juniori, el fiind şi arbitru până la vârsta de 19 ani. Absolvent al SNSPA, actualul şef al FRF a activat ulterior în cadrul Primăriei Bacău, al Comisiei Juridice din Parlamentul României, al Autorităţii Electorale Permanente şi al Administraţiei Prezidenţiale. Acum în vârstă de 33 de ani, Burleanu a condus înainte de 2014 din postura de preşedinte Federaţia Română de Minifotbal, precum şi Federaţia Europeană de Minifotbal, structură nerecunoscută de UEFA sau FIFA.
Fostul internaţional Ionuţ Lupescu (49 de ani) este component al ‘generaţiei de aur’, având la activ participări la două ediţii ale Cupei Mondiale, 1990 şi 1994, şi la două ale Campionatului European, 1996 şi 2000. El şi-a obţinut licenţa de antrenor la Koln, dar a practicat puţin această meserie, conducând doar două echipe, FCM Bacău şi FC Braşov. În anul 2005 a intrat în administraţie şi a ocupat până în 2011 funcţia de director general al Federaţiei Române de Fotbal. Din 2011 el a fost director al Comisiei Tehnice a UEFA, funcţie din care a demisionat la începutul lunii februarie, când a decis să candideze la preşedinţia Federaţiei Române de Fotbal.
Născut la 12 octombrie 1960, Marcel Puşcaş a evoluat ca jucător la Steaua, Rapid, CS Târgovişte şi Steaua Mizil, având o singură selecţie la prima reprezentativă. După retragere, el a activat ca antrenor (Steaua şi Rapid), ca preşedinte (Viitorul Oradea, Steaua şi AJF Bihor), dar şi ca impresar. Puşcaş a candidat şi la precedentele alegeri pentru preşedinţia FRF. Din 2014 el ocupă funcţia de manager de dezvoltare în cadrul Federaţiei Române de Fotbal.
Ilie Drăgan (33 de ani) a jucat fotbal numai la nivel de amatori, iar în prezent este antrenor la o şcoală de copii. El deţine licenţa A UEFA şi a fost lector în cadrul Şcolii Federale de antrenori din cadrul FRF. Absolvent al ANEFS, Drăgan a intenţionat să participe şi la alegerile pentru preşedinţia Asociaţiei Municipale de Fotbal Bucureşti (AMFB) din 2016, dar dosarul său de candidatură nu a fost validat la momentul respectiv.
Tot în cadrul Adunării Generale de azi vor avea loc alegeri şi pentru funcţiile de membru în Comitetul Executiv al Federaţiei Române de Fotbal după cum urmează: 1 reprezentant al Asociaţiilor Judeţene de Fotbal (candidaţi: Octavian Goga, Cristian Sava): 2 reprezentanţi ai Ligii I (candidaţi: Valeriu Argăseală, Cristian Tănase); 2 reprezentanţi ai Ligii a II-a (canddaţi: Marius Burcă, Marcel Ghergu); 2 reprezentanţi ai Ligii a III-a (candidaţi: Florin Spînu, Mihai Dăscălescu, Călin-Alexandru Cojocaru); 1 reprezentant al fotbalului feminin (candidat: Alin Cioban); 1 reprezentant al cluburilor cu activitate exclusivă de copii şi juniori (candidat: Cătălin Cighir); 1 reprezentant al fotbalului în sală (candidaţi: Cristi Vornicu, Toader Ştefu, Eduard Kovacs).
Răzvan Burleanu conduce Federaţia Română de Fotbal din 5 martie 2014, atunci când a câştigat alegerile pentru preşedinţie în dauna celorlalţi trei candidaţi: Vasile Avram, Gheorghe Chivorchian şi Sorin Răducanu.