Birourile de vot s-au deschis la ora locală 07.00 (06.00 GMT) şi se vor închide la ora locală 22.00 (21.00 GMT), rezultatele primului tur urmând să fie cunoscute duminică.
Potrivit AFP, nici unul din cei 14 candidaţi nu ar urma să depăşească pragul de 50%, astfel încât al doilea tur este prevăzut să se desfăşoare la 29 martie.
Prim-ministru în perioada 2006-2010 şi apoi din 2012, Fico, un fost comunist de 49 de ani, se prezintă ca un apărător al celor săraci, relatează France Presse. Conform sondajelor, el ar urma să se înfrunte în al doilea tur cu un milionar devenit filantrop, Andrej Kiska, de 51 de ani, un centrist fără partid şi un novice în politică.
Partidul social-democrat Smer-SD al primului ministru controlează guvernul de la legislativele din 2012, ca şi parlamentul unicameral, în care dispune de o majoritate confortabilă de 83 de locuri din 150.
Criticii lui Fico estimează că eventuala sa alegere la funcţia supremă va conduce la o monopolizare a puterii în Slovacia, membră a UE din 2004 şi a zonei euro din 2009.
Reuters comentează, de asemenea, că o victorie a lui Fico ar da partidului său control total asupra principalelor centre de putere, chiar dacă Constituţia ţării nu acordă preşedintelui însuşi un mare rol politic. Totuşi, preşedintele are puterea de a numi sau aproba unele din figurile principale în urmărirea penală şi judiciară. Această prerogativă a condus la unele ciocniri politice din trecut.
Deşi premierul a menţinut ţara prietenoasă pentru investitori în pofida perceperii de taxe suplimentare la bănci şi utilităţi, perspectiva de a consolida şi mai mult puterea Smer îi îngrijorează pe acei slovaci care ar dori să vadă ca se fac mai multe verificări şi se ţin mai multe evidenţe pentru a combate corupţia şi a da mai multă independenţă sistemului judiciar, mai scrie Reuters.
La acest scrutin, aproximativ 4,4 milioane de slovaci aleg prin sufragiu universal direct pe ce de-al patrulea şef al statului de la declararea independenţei ţării în 1993.
Noul preşedinte al ţării va depune jurământul la 15 iunie, după expirarea mandatului actualului preşedinte de stânga Ivan Gasparovic.