Potrivit rezultatelor contabilizate de Comisia electorală după numărare a 99,91 la sută din voturi, Borut Pahor a obţinut 40 la sută din voturi faţă de doar 35,84 la sută actual preşedinte.
Candidatul susţinut de partidul conservator aflat la putere, Milan Zver, este creditat cu 24,16 la sută din sondaje.
Toate institutele de sondaje îl considerau favorit pe Danilo Turk la aceste alegeri prezidenţiale pentru care au fost chemaţi la urne 1,7 milioane de sloveni.
De la primele estimări date publicităţii, Borut Pahor, al cărui Guvern a fost înlăturat de la putere la sfârşitul lui 2011 de o moţiune de cenzură împotriva dureroasei sale reforme a pensiilor şi a pieţei muncii, a subliniat că rezultatul îi „depăşeşte cu mult speranţele”. „Cred că mesajul acestui vot este clar: împreună putem face mai mult decât ne imaginăm”, le-a spus el jurnaliştilor.
La rândul său, Danilo Turk şi-a ascuns cu greu dezamăgirea, invocând o „participare slabă”: potrivit cifrelor oficiale, aceasta a fost de doar 47,68 la sută, faţă de 57,7 la sută la scrutinul din 2007.
„Este doar primul tur şi este un avertisment lansat la adresa clasei politice de alegătorii dezamăgiţi de politica noastră”, a declarat el. Până la al doilea tur, „voi face totul pentru a demonstra diferenţele conceptuale dintre mine şi rivalul meu”, a adăugat el.
Danilo Turk, în vârstă de 60 de ani, fost profesor de drept care a lucrat ca diplomat la ONU, este susţinut de principalul partid de opoziţie, Slovenia Pozitivă, al primarului capitalei Ljubljana, Zoran Jankovici (centru stânga).
Borut Pahor (49 de ani), are sprijinul formaţiunii sale, Partidul Social-Democrat (SD), dar şi al micului partid Lista cetăţenilor, membru al coaliţiei conservatoare liberale aflate la putere.
Campania electorală nu a stârnit interesul slovenilor, mai preocupaţi de şomajul ridicat (11,6 la sută din populaţia activă) şi măsurile de austeritate ale Guvernului de centru-dreapta al lui Janez Jansa.
Principalele sindicate au făcut apel la o mare manifestaţie la 17 noiembrie împotriva măsurilor de austeritate, în special împotriva reducerii salariilor funcţionarilor şi reducerii ajutoarelor sociale.
Slovenia, altădată elev model al clasei fostelor ţări comuniste din UE, traversează cea mai gravă criză economică din istorie, cu un şomaj endemic, ceea ce ar putea face din aceasta, după Irlanda, Portugalia şi Grecia, un candidat la colacul de salvare al UE, alături de Spania şi Cipru.