Această dezbatere televizată este a noua din istoria SUA. Prima, în 1976, îi aducea pe scena pe Walter Mondale şi pe experimentatul senator republican Bob Dole. În toiul Războiului Rece, cei doi s-au referit, printre altele, la ţările captive din răsăritul Europei şi la faptul că preşedintele Ford nu l-a primit la Casa Albă pe Soljeniţân.
Subiectele s-au schimbat, esenţa acestor confruntări a rămas aceeaşi: un număr de echilibristică retorică executată mai mult sau mai puţin abil de politicieni, care au misiunea de a nu ieşi în evidenţă. Institutul de sondaje Gallup nu a semnalat niciodată un efect măsurabil al acestor dueluri. Unele au avut capacitatea de a redresa vremelnic o campanie, după o prestaţie slabă a capului de listă. A fost cazul în 2004, va trebui să fie şi astăzi, scrie RFI Romania.
„Învingător va ieşi cel care pare stăpân pe situaţie, care se menţine pe o anumită linie, care atacă. Sunt sigur că vicepreşedintele Biden s-a antrenat în acest sens. Rămâne de văzut dacă Paul Ryan îi va încurca sau nu planurile”, afirmă expertul în dezbateri Brett O’Donnell.
Biden are avantajul experienţei (36 de ani în Senat plus patru în Executiv, contra 14 în Cameră pentru rivalul său) şi o replică tăioasă, pe care a utilizat-o prea puţin în 2008 împotriva republicanei Sarah Palin.
De această dată, cu un adversar mult mai valoros, nu are încotro. „Toată lumea spune că dezbaterile viceprezidenţiale nu contează. Cea de astăzi contează, contează cu adevărat”, consideră comentatorul Howard Fineman.