Alegeri SUA: Ce preşedinte îşi doreşte Wall Street

Astfel, două treimi dintre analiştii şi managerii de fonduri de investiţii intervievaţi de CNN Money consideră că bursa americană ar avea performanţe mai bune cu Romney la Casa Albă decât într-un al doilea mandat al lui Obama.

„Romney oferă potenţialul unui set de iniţiative de politică fiscală mai bipartizan, mai pro-creştere, care în final ar fi mai bun pentru bursă”, notează un analist.

La patru ani după criza financiară din 2008, economia Statelor Unite este încă în curs de redresare. Creşterea economică este prea modestă pentru a permite reducerea semnificativă a şomajului. Pe partea fiscală, datoria de stat depăşeşte 16.000 miliarde de dolari, plafonul datoriei de stat va trebui din nou ridicat de către Congres, chestiune sensibilă care impune negocieri dificile. Mai mult, politicienii trebuie să ia măsuri pentru a evita măsurile fiscale care vor intra automat în vigoare la începutul anului viitor, creşterile de taxe şi reducerile de cheltuieli publice riscând să împingă economia înapoi în recesiune.

Impasul politic de la Washington nu a putut fi depăşit în negocierile privind „prăpastia fiscală” care pândeşte economia SUA la începutul anului viitor, prima problemă urgentă de care se va lovi noua administraţie instalată după alegeri.

Din punct de vedere istoric, blocajul politic a fost considerat un element pozitiv pe bursă, deoarece reduce şansele unor modificări legislative drastice. Experţii consideră însă că perpetuarea impasului ar avea efecte negative asupra economiei, în consecinţă şi asupra pieţei de capital.

„În mod normal, se consideră că blocajul politic este bun pentur pieţe, însă în prezent ţara are probleme urgente care trebuie rezolvate. Economia are nevoie de un impuls şi pentru asta va fi nevoie de noi lideri şi noi măsuri. Piaţa va merge mai bine cu un preşedinte care înţelege afacerile, apreciază virtuţile capitalismului şi se arată dispus şi capabil să colaboreze cu Congresul, să se comporte ca un lider în privinţa acestor chestiuni dificile”, comentează un consilier de investiţii.

Managerii de fonduri de investiţii privesc dincolo de „prăpastia fiscală” de la începutul anului viitor, indicând promisiunile lui Romney de a dereglementa economia şi a reduce taxele.

Pe de altă parte, unii analişti şi investori consideră că fostul guvernator al statului Massachusetts ar aduce la Casa Albă un grad ridicat de incertitudine.

„Cu Obama, piaţa ştie la ce să se aştepte. Chiar dacă eşti de acord sau nu cu politicile lui, şansele unei surprize de proporţii sunt reduse”, notează un analist.

Totodată, studiile arată că măsurile de politică monetară influenţează preţurile acţiunilor în mai mare măsură decât politicile Casei Albe şi Congresului, spue un investitor. Astfel, orice creştere iniţială pe bursă datorată unei eventuale victorii a lui Romney ar fi de scurtă durată, deoarece piaţa ar începe în scurt timp să speculeze cu privire la candidaţii pentru şefia Rezervei Federale. Mandatul preşedintelui actual al Fed, Ben Bernanke, criticat de Romney, se va încheia în ianuarie 2014.

Alţi economişti subliniază că, în trecut, bursa a avut de obicei performanţe mai bune în perioade de administraţie Democrată. Potrivit datelor CMC Markets, randamentul mediu lunar pe bursă a fost de 0,73% cu preşedinţi democraţi la Casa Albă, faţă de 0,38% cu lideri republicani. În timpul mandatului lui Barack Obama, indicele S&P 500 a crescut cu peste 60%.

Campania lui Romney a primit donaţii de aproape 20 milioane de dolari din zona pieţei de capital şi fondurilor de investiţii, faţă de mai puţin de 6 milioane de dolari pentru Obama, mulţi investitori care l-au sprijinit în 2008 pe actualul preşedinte migrând acum către contracandidatul său. În 2008, Obama a strâns aproape 16 milioane de dolari de pe Wall Street, faţă de 9 milioane pentru republicanul John McCain.