Alegeri SUA – Ce trebuie ştiut despre „midterms”, dueluri de urmărit
La acest scrutin, alegătorii îi vor desemna pe congresmenii din legislativul de la Washington şi practic din toate legislativele locale, precum şi guvernatorii a 36 din cele 50 de state, scrie Agerpres.
Organizate la doi ani după alegerile prezidenţiale, aceste alegeri de la jumătatea mandatului, „midterms”, sunt de fapt transformate într-un referendum asupra ocupantului Casei Albe. În mai bine de 160 de ani, partidul preşedintelui a scăpat rar de un vot-sancţiune.
Ce sunt chemaţi să aleagă americanii
Preşedintele SUA nu se va afla pe buletinele de vot în această toamnă.
Aşa cum este cazul la fiecare doi ani, toate cele 435 de locuri din Camera Reprezentanţilor a SUA sunt puse în joc.
În Senat, care are 100 de membri aleşi, mandatele durează şase ani. Mai mult de o treime vor fi reînnoite pe 8 noiembrie: 35 de locuri.
Noii aleşi îşi vor începe mandatul pe 3 ianuarie 2023.
De asemenea, americanii vor alege o parte din guvernatori şi o serie întreagă de aleşi locali, care decid politicile din statul lor privind avortul, reglementările de mediu şi aşa mai departe.
Ce este în joc?
Impactul acestor alegeri ar putea fi decisiv în toată ţara.
Joe Biden îi imploră pe americani să-i încredinţeze majorităţi suficiente pentru a ocoli regulile parlamentare care în prezent îl împiedică să legalizeze avortul la nivel naţional sau să interzică puştile de asalt.
„Americanii sunt cei care aleg”, a spus preşedintele într-un discurs recent. Avortul, armele, sistemul de sănătate, sunt toate „pe buletinul de vot”, a subliniat el.
La rândul lor, republicanii promit să ducă o luptă acerbă împotriva inflaţiei şi a crizei opiaceelor şi să-şi continue ofensiva împotriva sportivilor transgender.
Candidaţii „Grand Old Party” au promis, de asemenea, că vor lansa o serie de anchete parlamentare asupra lui Joe Biden, a consilierului său pentru pandemie Anthony Fauci şi a ministrului justiţiei, Merrick Garland, dacă vor obţine majoritatea în Camera reprezentanţilor. Totodată, ei plănuiesc să pună capăt activităţii comisiei care investighează atacul asupra Congresului SUA desfăşurat de susţinători ai lui Donald Trump.
Ce spun sondajele?
Potrivit celor mai recente sondaje de opinie, opoziţia republicană are şanse mari de a obţine în plus cel puţin 10 până la 20 de locuri în camera inferioară – suficient pentru a-şi asigura o majoritate.
Sondajele sunt mai amestecate în ceea ce priveşte soarta Senatului, unde democraţii speră să-şi păstreze majoritatea.
Dublu referendum
Deşi numele lui Joe Biden nu apare pe buletinele de vot, mulţi americani văd aceste alegeri ca pe un referendum asupra preşedintelui.
Dar aceste alegeri sunt şi un adevărat test pentru viitorul politic al lui Donald Trump, care s-a implicat intens în campanie, organizând mitinguri în toată ţara.
Pentru cei doi, care au în vedere o candidatură la alegerile prezidenţiale din 2024, rezultatul „midterms” ar putea fi un moment decisiv, oprind avântul unuia dintre ei sau, dimpotrivă, accelerându-l pe al celuilalt.
Dueluri care trebuie urmărite
Un uriaş cu hanorac împotriva unui superstar al chirurgiei, o legendă a fotbalului american împotriva unui pastor: americanii votează pe 8 noiembrie în cadrul alegerilor cunoscute ca „la jumătatea mandatului” – „midterms” -, care vor înnoi toate locurile din Camera Reprezentanţilor, mai mult de o treime din Senat şi aproximativ treizeci de posturi de guvernatori.
Iată care sunt duelurile de urmărit în cursul acestor alegeri, potrivit agenţiei France Presse.
Cu ochii pe Pennsylvania
Este unul dintre cele mai intens analizate scrutinuri din ţară, pentru că de el va depinde probabil majoritatea din Senatul american. În Pennsylvania – un stat cunoscut atât pentru marile sale centre urbane, cât şi pentru industriile sale în declin – se poartă o luptă acerbă pentru un loc lăsat vacant de un senator republican.
Chirurgul superstar Mehmet Oz, mult timp gazda unei emisiuni medicale zilnice extrem de populare, pretinde a fi conservator. Oz (62 de ani) este susţinut de altfel de Donald Trump, care îşi menţine o influenţă considerabilă asupra alegătorilor republicani.
În faţa sa se află John Fetterman, un colos de 2,05 metri înălţime care militează pentru legalizarea canabisului şi dezvoltarea sindicatelor. Bărbatul pleşuv de 53 de ani este cunoscut pentru că nu renunţă niciodată la pantalonii scurţi şi hanorac, chiar şi pe zăpadă.
Campania candidatului pro-Trump a fost însă marcată de câteva scandaluri recente, Herschel Walker, cunoscut pentru luările sale de poziţie împotriva avortului, fiind acuzat că a finanţat o întrerupere de sarcină a uneia dintre fostele sale partenere.
În paralel are loc un duel aprig pentru postul de guvernator: republicanul Brian Kemp încearcă să-şi păstreze postul, înfruntându-l pe fostul parlamentar Stacey Abrams, care încearcă de peste un deceniu să-i mobilizeze pe alegătorii din rândul minorităţilor din stat.
Dueluri în deşert
Şi în Arizona – statul Marelui Canion – se desfăşoară un scrutin aprig disputat.
Toate reflectoarele sunt pe postul de guvernator, unde fosta jurnalistă Kari Lake, o figură emblematică a trumpismului, are un avans foarte strâns în faţa democratei Katie Hobbs. Candidata republicană continuă să denunţe rezultatul alegerilor prezidenţiale din 2020, susţinând că alegerile i-au fost furate lui Donald Trump, în ciuda nenumăratelor dovezi contrare, menţionează France Presse.
În statul vecin Nevada, are loc de asemenea un duel foarte tensionat pentru un post în Congres: republicanul Adam Laxalt are şanse să o detroneze pe Catherine Cortez Masto, care a devenit în 2017 prima senatoare cu origini latino-americane din Statele Unite.
„Centura de rugină”
„Rust Belt”, sau „Centura de rugină”, centre industriale din SUA istoric democrate, dar căzute în mâinile lui Donald Trump pe fondul dezindustrializarii, constituie şi scena unor lupte intense.
În Ohio, alegerea viitorului senator, funcţie deţinută până acum de un republican, va fi urmărită îndeaproape. Aici, democratul Tim Ryan, nou venit pe scena politică americană, se confruntă cu J.D. Vance, fost militar, autor al unei cărţi de succes despre clasa de mijloc albă din SUA.
În Wisconsin, stat câştigat la limită de Joe Biden în 2020 după ce l-a ales pe Donald Trump în 2016, republicanul Ron Johnson luptă pentru a-şi păstra locul împotriva unui democrat susţinut de aripa stângă a partidului său, tânărul Mandela Barnes.
Un test pentru viitorul politic al lui Trump
Trecut deja de 76 de ani, Donald Trump ar fi putut alege să scrie noi cărţi de memorii sau să se concentreze asupra sportului său preferat, golful. Dar, după ce a pierdut alegerile prezidenţiale din 2020, a preferat să se implice total în campania pentru alegerile de la mijlocul mandatului şi să-şi supună la test reputaţia de kingmaker, relatează AFP.
Republicanul şi-a manifestat susţinerea faţă de militanţi înverşunaţi anti-avort, faţă de apărători ai teoriei conform căreia i-au fost furate alegerile prezidenţiale sau faţă de o serie de personalităţi paraşutate în diferite poziţii. Dar aceşti candidaţi controversaţi la Senat se confruntă cu dificultăţi, iar mulţi republicani arată cu degetul spre fostul preşedinte.
„Donald Trump nu este candidat în 2022, dar viitorul său politic” este în joc, a scris John Hudak de la Centrul de Cercetare Brookings într-o postare recentă pe blogul său.
Planul lui Trump de a remodela Partidul Republican după imaginea sa prin acest scrutin „îl va face fie un învins, fie liderul politicii de partid pentru anii următori”, a apreciat Hudak.
Mulţi dintre candidaţii pe care Trump a ales să-i susţină în alegerile primare au fost văzuţi ca sabotând posibile victorii uşoare în favoarea unor alternative „mainstream”, în circumscripţii cheie în confruntarea cu democraţii.
Printre alegerile sale controversate se numără Mehmet Oz, un doctor vedetă catapultat în Pennsylvania şi considerat „deconectat”, şi J.D. Vance din Ohio, care şi-a petrecut cea mai mare parte a vieţii sale ca adult în Silicon Valley. În Georgia, fostul star de fotbal american Herschel Walker trebuie să răspundă, între altele, unor acuzaţii de violenţă domestică.
„Puţin de câştigat”
Liderul minorităţii republicane din Senat, Mitch McConnell, care are nevoie de un singur fotoliu pentru a prelua camera superioară de la democraţi, a dat de înţeles că vede „calitatea candidaţilor” ca fiind o problemă.
În situaţia în care „nişte candidaţi la Senat ca Walker, Oz, Vance (…) ajung să piardă” şi majoritatea rămâne în mâinile democraţilor, „Trump va fi considerat principalul vinovat”, a spus, la rândul său, domnul Hudak.
O seară electorală proastă pentru candidaţii lui Donald Trump le-ar aduce apă la moară rivalilor săi republicani pentru cursa prezidenţială din 2024, între care s-ar putea număra „oaia neagră” a fostului preşedinte, Liz Cheney, guvernatorul Floridei Ron DeSantis şi fostul vicepreşedinte Mike Pence.
În afară de dna Cheney, aspiranţii la preşedinţie de dreapta au continuat să-l menajeze pe Donald Trump. Dar personalităţi precum fostul secretar de stat Mike Pompeo s-ar putea să fie încurajaţi de rezultate slabe pe 8 noiembrie.
În opinia lui David Greenberg, profesor de istorie şi mass-media la Universitatea Rutgers, fostul preşedinte are „puţine de câştigat” din alegerile de la jumătatea mandatului.
El are în schimb „multe de pierdut pentru că, în cazul în care candidaţii săi obţin rezultate slabe, se va considera că Trump şi-a pierdut magia”, a declarat Greenberg pentru AFP.
„Unii alegători de la primarele din 2024 s-ar putea gândi de două ori înainte să-l susţină din nou, mai ales dacă apare şi o alternativă populară precum DeSantis”, a notat Greenberg.
Desigur, jocurile încă nu sunt făcute şi poate cei mai controversaţi candidaţi ai lui Trump vor avea câştig de cauză.
„Lider incontestabil”
Oricum ar fi, analiştii subliniază că mulţi dintre cei care formează baza de susţinători ai fostului preşedinte acordă doar puţină atenţie Senatului sau calculelor politice ale Washingtonului.
„În pofida înfrângerii sale (la prezidenţiale), a două proceduri de destituire, aproape o duzină de anchete penale serioase şi nenumărate scandaluri care i-ar fi scufundat de mult pe majoritatea celorlalţi politicieni, Trump rămâne liderul incontestabil al Partidului Republican”, spune politologul Nicholas Creel.
„Sprijinul pentru Trump în cadrul Partidului Republican este mult prea solid pentru a fi afectat de o performanţă slabă a partidului în noiembrie”, consideră acesta.
Alţi observatori, totuşi, se aşteaptă ca numeroasele probleme juridice ale magnatului, inclusiv scandalul legat de gestionarea inadecvată de documente guvernamentale secrete, să influenţeze atât perspectivele sale politice, cât şi rezultatele alegerilor de la mijlocul mandatului.
În opinia Irinei Tsukerman, analist geopolitic cu sediul la New York, Donald Trump este perceput în tot mai mare măsură ca o „povară politică” incapabilă de a câştiga viitoarele alegeri prezidenţiale, chiar şi împotriva unui democrat slab.
„În general, se pare că va fi puternic descurajat să candideze în 2024, ceea ce s-ar putea să nu facă din propriile motive, cum ar fi evitarea unei situaţii jenante şi păstrarea banilor pe care îi strânge în prezent”, a declarat analista pentru AFP.