Alegeri SUA: Mitt Romney, în căutarea ultimei consacrări după o viaţă plină de succese

La vârsta de 65 de ani, acest mormon, tatăl a cinci băieţi şi bunic de 18 ori, a obţinut numeroase succese profesionale: licenţiat la Harvard, consultat supradotat, director admirat, salvator al Jocurilor Olimpice de iarnă din Salt Lake City în 2002, guvernator republican al statului Massachusetts din 2003 până în 2007.

Politica i-a rezervat singurele sale eşecuri. O înfrângere în 1994 în cursa pentru Senat şi o primă candidatură ratată la alegerile prezidenţiale din 2008 în faţa lui John McCain.

Mitt Romney nu a încetat de atunci să fie „candidatul Romney”, iar o înfrângere în seara de 6 noiembrie va însemna fără îndoială încheierea unei nesfârşite campanii pentru a convinge Statele Unite să îl angajeze, pe el care a salvat atâtea companii de-a lungul vieţii.

Dar sutele de milioane de dolari cheltuite pe publicitate nu au reuşit să îl debaraseze de imaginea sa de persoană rezervată, chiar mândră, nici să spele parcursul său cu numeroase volte ideologice.

„Adevăratul” Romney este acel moderat irecuperabil, altădată susţinător al dreptului de a avorta, pe care îl luau în derâdere rivalii săi în alegerile primare? Sau este acest extremist de dreapta concentrat pe tăieri bugetare drastice?

Născut în 1947 în Detroit, Michigan (nord), Willard Mitt Romney intră în viaţa politică la vârsta de 15 ani, când îl însoţeşte pe tatăl său, George, în campania reuşită pentru postul de guvernator. Fiul va asista ulterior la eşecul tatălui în faţa lui Richard Nixon la alegerile primare pentru prezidenţiale în 1968.

El o întâlneşte pe Ann Davies în 1965, când aceasta avea 15 ani. Cei doi se căsătoresc în 1969, după ce Mitt se întoarce după doi ani şi jumătate petrecuţi în misiune în Franţa, la Havre, Bordeaux şi Paris.

Timp de 30 de luni riguroase, misionarul lucrează de dimineaţă până seara pentru a converti francezi la această religie stranie venită din America. În iunie 1968, o maşină intră direct în autovehiculul său, iar un jandarm îl declară mort. Pasagera de pe scaunul din dreapta sa moare, dar Mitt scapă fără sechele.

La întoarcerea sa, cuplul se instalează la Belmont, în apropiere de Boston în Massachusetts, unde Mitt Romney urmează cea mai bună universitate din ţară, Harvard, unde obţine o diplomă MBA şi una în drept, în 1975.

Vedetă în ascensiune a consiliului, el intră în Boston Consulting Group apoi în Bain & Company în 1977, unde îl impresionează atât de mult pe preşedintele director general Bill Bain, încât acesta îi încredinţează conducerea unei noi companii, Bain Capital, în 1984.

Timp de 15 ani, Bain Capital va face din Mitt Romney un bărbat bogat şi îi va aduce reputaţia de om de afaceri strălucitor pe care o invocă în prezent pentru a rezolva problemele ţării.

„Mi-am petrecut viaţa în sectorul privat, nu în cel public. Sunt un bărbat care, cu experienţa pe care o are, vrea să ajute americanii”, reiterează el, ca un refren.

Fondurile Bain Capital înregistrează mari succese ca magazinele Staples, dar unele restructurări lucrative pentru investitorii săi conduc la concedieri masive care pătează bilanţul candidatului.

O altă linie într-un CV excepţional: Mitt Romney părăseşte Bain Capital în 1999 pentru a veni în ajutorul Jocurilor Olimpice de iarnă din Salt Lake City în 2002, reechilibrând finanţele.

Mitt este, de asemenea, sensibil, iar apropiaţii lui s-au mobilizat în campanie pentru a-l descrie alegătorilor pe „adevăratul” Mitt: glumeţ, atent şi integru.

Reuniunile sale electorale se deschid cu un film care amestecă înregistrări de familie şi confesiuni, în care Mitt şi Ann povestesc cu lacrimi în ochi despre primele lor întâlniri, despre scleroza în plăci de care suferă Ann sau bricolajele lui Mitt pentru a economisi câţiva bani.

Dar generozitatea candidatului nu este falsă, după cum povestesc Scott Helman şi Michael Kranish în biografia lor „The Real Romney”.

Din 1986 până în 1994, Mitt Romney conduce echivalentul diocezei mormone din Boston, o funcţie administrativă şi religioasă care îl determină să ajute membrii congregaţiei sale.

Cu titlu privat, el îşi multiplică actele de altruism, finanţând studiile copiilor unei familii nevoiaşe sau veghind asupra unui tânăr bolnav de leucemie, lângă patul lui de spital.

Dar Mitt Romney face presiune asupra unei mame celibatare pentru ca aceasta să încredinţeze viitorul ei copil agenţiei de adopţie a bisericii, ceea ce aceasta refuză.

Mitt Romney speră să adauge o nouă piatră ascensiunii sale devenind primul preşedinte mormon al ţării, singura etapă ratată a carierei tatălui său.