Potrivit cifrelor oficiale după numărarea a 98% din sufragii, Partidul Justiţiei şi Dezvoltării (AKP, islamo-conservator) se plasează aşa cum era de aşteptat în frunte, dar a obţinut doar 41% din voturi şi 259 de deputaţi din 550, ceea ce îl forţează să formeze un guvern de coaliţie, notează AFP.
În schimb, partidul kurd HDP (Partidul Democratic al Poporului) a trecut pragul electoral de 10% pentru a fi reprezentat în parlament, cu 12,5% din voturi, obţinând 78 de locuri, scrie Agerpres.
HDP avea 29 de locuri în legislativul care îşi încheie mandatul, cu aleşi sub etichetă independentă pentru a eluda pragul obligatoriu de 10%.
Ceilalţi doi concurenţi principali ai partidului la putere, Partidul Republican al Poporului (CHP, social-democrat) şi Partidul Acţiunii Naţionaliste (MHP, dreapta), obţin, respectiv, 25,2% şi 16,5% din voturi, adică 131 şi 82 de locuri.
Câştigător al tuturor alegerilor din 2002, AKP s-a prezentat pentru prima dată slăbit în faţa alegătorilor, victimă a declinului economic şi criticilor recurente asupra derivei autoritare a şefului său istoric.
Acest prim eşec electoral sună ca o înfrângere severă pentru Erdogan, care a făcut din scrutin un referendum asupra propriei persoane.
Prim-ministru energic timp de 11 ani, Recep Tayyip Erdogan a fost ales şef al statului în august şi i-a predat teoretic conducerea guvernului şi a partidului succesorului său, fostul ministru de externe Ahmet Davutoglu. Ferm hotărât să păstreze puterea în ţară, el a militat constant pentru trecerea la un regim prezidenţial şi extinderea atribuţiilor sale. Dar pentru a ajunge acolo, partidul său trebuia să obţină cel puţin 330 de locuri pentru a trece o reformă a Constituţiei.