Alegeri Ucraina: Test pentru democraţia fostei republici sovietice

Acesta este primul scrutin important de la preluarea de către Viktor Ianukovici a preşedinţiei în 2010, „un test pentru angajamentele democratice ale Ucrainei”, au avertizat Înaltul Reprezentant UE pentru Politică Externă Catherine Ashton şi comisarul pentru Extindere Stefan Füle.

UE a amânat deja summitul anual cu Ucraina, prevăzut iniţial la sfârşitul anului, preferând să aştepte rezultatul alegerilor înainte de a lua o decizie, pe fondul unei crize cu Kievul.

Cazul fostului premier Iulia Timoşenko, condamnată în urmă cu un an la o pedeapsă cu închisoarea de şapte ani pentru abuz de putere, reprezintă unul dintre principalele subiecte ale crizei dintre Kiev şi Bruxelles, care apreciază că această condamnare este motivată politic.

UE şi-a exprimat „regretul” faţă de imposibilitatea opozantei, înfrântă în alegerile prezidenţiale din 2010 câştigate de către Ianukovici, de a candida pentru alegerile legislative, au subliniat Lady Ashton şi Füle, la jumătatea lui octombrie.

Ianukovici, care ignoră criticile Occidentului faţă de cazul Timoşenko, oferă asigurări că alegerile se vor desfăşura fără impedimente. „Avem tot interesul ca aceste alegeri să fie corecte, transparente şi democratice”, a declarat el.

După alegerile legislative din 2004, Ucraina a fost teatrul unei mişcări populare, cunoscută sub numele de „revoluţia portocalie”, determinată de fraude electorale comise în favoarea lui Ianukovici, la vremea respectivă candidatul puterii la preşedinţie, declarat învingător al scrutinului.

Însă alegerile au fost anulate ulterior de justiţie, iar revolta a permis instalarea la putere a preşedintelui prooccidental Viktor Iuşcenko şi a lui Timoşenko.

La alegerile de duminică, în vederea unei calmări a spiritelor, autorităţile au urmat modelul rus şi au instalat în fiecare secţie de votare camere de luat vederi online care transmit imagini în direct pe un site.

Dar unii experţi şi-au experimat îndoiala cu privire la eficienţa acestei măsuri, argumentând că transmisiunea va fi efectuată doar în perioada votării şi nu în timpul numărării voturilor.

Alegătorii sunt, la rândul lor, sceptici. Doar 9% dintre ei cred într-un scrutin corect, în timp ce 47% se tem de fraude importante, potrivit unui sondaj recent.

Peste 70% dintre ucraineni afirmă totuşi că nu vor ieşi în stradă, inclusiv în cazul unor falsificări masive.

Duminică, zeci de partide şi aproximativ 5.200 de candidaţi îşi vor disputa cele 450 de mandate pentru o perioadă de cinci ani ale Parlamentului unicameral (Verhovna Rada), într-un scrutin mixt.

Jumătate dintre deputaţi sunt aleşi prin scrutin proporţional pe liste prezentate de către partide, iar cealaltă jumătate prin scrutin majoritar uninominal într-un singur tur.

Cinci formaţiuni ar urma să treacă pragul de 5% care asigură accesul în Adunare, porivit unor sondaje.

Este vorba despre Partidul Regiunilor condus de către Ianukovici (23-33%), partidul de opoziţie al celebrului boxer Vitali Kliciko (16-17%), alianţa opoziţiei din care face parte formaţiunea condusă de Timoşenko (15-24%), comunişti (9-13%) şi partidul naţionalist Svoboda (3-6%).

Unii analişti apreciază că opoziţia are şanse să formeze o majoritate în noul Parlament, cu ajutorul candidaţilor pentru scrutinul majoritar. Sondajele vizează doar listele partidelor.

Cele trei luni de campanie au fost afectate de nereguli, între care cea mai gravă este cumpărarea de voturi, afirmă Comitetul Alegătorilor din Ucraina (CVU), o organizaţie nonguvernamentală (ONG) specializată în supravegherea alegerilor.

Potrivit ONG-ului, unii candidaţi le oferă alegătorilor în mod direct sume de bani, alţii distribuie produse alimentare, rechizite şcolare, biciclete sau chiar bilete la meciuri de fotbal.

CRONOLOGIE: Principalele evenimente care au marcat politica ucraineană din 1991

KIEV (MEDIAFAX) – Ucraina organizează duminică alegeri legislative, relatează AFP, care prezintă o cronologie a principalelor evenimente din această ţară începând cu 1991.

– 1991: La 24 august, Ucraina îşi proclamă independenţa de Uniunea Sovietică. Leonid Kravciuk, fost prim-secretar al PC este ales preşedinte al republicii.

– 1994: Uniunea Europeană semnează cu Ucraina un acord de parteneriat, primul de acest gen cu o ţară din fosta URSS.

– 1997: Kievul semnează un Tratat de prietenie şi cooperare cu Rusia.

– 2000: Uciderea jurnalistului Gheorghi Gongadze provoacă un scandal politic fără precedent, opoziţia acuzându-l pe preşedintele Leonid Kucima că a ordonat acest asasinat. În decembrie are loc închiderea definitivă a centralei nucleare de la Cernobîl în schimbul unui ajutor occidental în valoare de 2,3 miliarde de dolari.

– 2004: Alegerile prezidenţiale, marcate de fraude şi care îl consacră învingător pe candidatul pro-Kremlin Viktor Ianukovici, provoacă o mişcare de contestare fără precedent („revoluţia portocalie”). Scrutinul este în cele din urmă anulat. Reformatorul prooccidental Viktor Iuşcenko, victimă a unei misterioase otrăviri cu dioxină în timpul campaniei, câştigă „al treilea tur”.

– 2005: Iulia Timoşenko, unul dintre artizanii „revoluţiei portocalii” este numită premier în februarie, după care este demisă pe fondul acuzaţiilor de corupţie şi al luptelor de putere, după şapte luni. Ea intră în opoziţie.

– 2007: În aprilie, preşedintele Iuşcenko dizolvă Parlamentul şi convoacă alegeri anticipate, după o coabitare dificilă cu alianţa guvernamentală prorusă condusă de Ianukovici. Alegerile legislative sunt câştigate de prooccidentali şi Timoşenko este numită premier.

– 2009: În ianuarie, un conflict între Kiev şi Moscova pe tema gazelor conduce la un blocaj în aprovizionarea europeană. Ajuns la preşedinţie în anul următor, Ianukovici obţine din partea Moscovei o reducere de 30 la sută la preţul gazelor în schimbul menţinerii unei baze navale ruse în Crimeea.

– 2011: Fostul premier Iulia Timoşenko este condamnată la şapte ani de închisoare pentru „abuz de putere”. Criză gravă cu UE, care vede în aceasta motivaţii politice.