Alex Lăpușan, CEO Zitec, trage un semnal de alarmă: Am devenit mai scumpi, companiile au început să piardă proiecte în favoarea Indiei

Deși România rămâne o piață de outsourcing, tendința de externalizare a serviciilor IT către România este în scădere și fără politici publice coerente de păstrare a competitivității la nivel internațional, vor exista în curând dificultăți crescute pentru companiile de IT în a mai atrage proiecte de tip externalizare în România, consideră Alexandru Lăpuşan, CEO şi cofondator al Zitec, furnizor de servicii de IT şi marketing digital şi una dintre cele mai cunoscute companii locale de profil.
Lidia Neagu - lun, 19 aug. 2024, 22:05
Alex Lăpușan, CEO Zitec, trage un semnal de alarmă: Am devenit mai scumpi, companiile au început să piardă proiecte în favoarea Indiei

Alexandru Lăpușan a fondat compania Zitec împreună cu soția sa Simona, în 2003. Acesta face parte și din board-ul Romanian Business Leaders, și a fost membru în consiliul director al ANIS – Asociația patronală a industriei de software și servicii.

În portofoliul companiei Zitec se regăsesc branduri importante din România, dar și din alte țări din Europa, precum: eMAG, Freshful, Tazz, Decathlon, Flanco, Brico Depot, Arctic, Zentiva, US Food Network (KFC), Aquila sau Philips Romania. Anul trecut a înregistrat o cifră de afaceri consolidată de 30 de milioane de euro în 2023, în creștere cu 15% față de anul anterior.

1. Cum a evoluat piața IT din România în ultimii ani și ce schimbări majore ați observat de la începutul pandemiei?

Nu mai este nicio noutate faptul că pandemia a accelerat digitalizarea în multe domenii și organizațiile din diverse industrii au adoptat tehnologii și procese noi bazate pe instrumente digitale. Astfel, cererea pentru soluții software personalizate, securitate cibernetică, automatizări sau servicii cloud a crescut la nivel global. Urmând această direcție, și companiile din România au investit în soluții IT pentru a permite munca la distanță și automatizarea proceselor, iar acest lucru a atras investiții și a creat o cerere crescută pentru specialiști IT locali.

Apoi, din cauza efectelor pe care pandemia le-a lăsat în economie, a unor crize din zona financiar-bancară din SUA, dar și a războiului din Ucraina, ritmul investițiilor în digitalizare a scăzut. Companiile au redus bugetele IT ca parte a măsurilor de economisire și recuperare financiară după pandemie. Mai mult, incertitudinea economică a determinat multe organizații să fie mai prudente cu cheltuielile lor. Un alt factor care a contribuit la scăderea nevoii de digitalizare a fost revenirea la modelele de lucru tradiționale și prioritizarea altor cheltuieli. Unele companii au revenit parțial sau total la modelele de lucru tradiționale, reducând astfel necesitatea unor soluții IT. Acestea au redirecționat bugetele către alte priorități operaționale sau strategice, cum ar fi reluarea activităților normale, redresarea lanțurilor de aprovizionare și investițiile în alte domenii.

Mai mult, România rămâne totuși o piață de outsourcing, cu un număr mai mic de companii independente, care produc produse și servicii cu valoare adăugată și au capacitate mai mare de inovare, așa cum este și cazul nostru, Zitec. Majoritatea specialiștilor din IT lucrează în divizii locale ale multinaționalelor din IT, pe proiecte de outsourcing venite de la divizia centrală. Acestea sunt un centru de cost și în momentul în care se reduc investițiile în proiectele companiilor-mamă, scade și nevoia de specialiști și se reduc echipele de outsourcing sau se mută în piețe mai ieftine, cum ar fi India. De aceea impactul concedierilor globale și al fluctuațiilor pieței a dus la scăderea numărului de joburi și a proiectelor disponibile și în România.

Nu în ultimul rând vedem companii mari care migrează majoritatea sau chiar toate serviciile externalizate către un singur furnizor, în speranța unei eficiențe financiare. Acest lucru afectează restul ecosistemului.

Cu toate acestea, țara noastră a rămas în continuare atractivă pentru investiții datorită talentului tehnic și cred că viitorul poate arăta bine și avem potențial să devenim competitivi pe piața europeană de servicii de transformare digitală și IT. Concurența globală, în special în domeniul externalizării, necesită menținerea competitivității prin inovație și calitate. Investițiile în infrastructura tehnologică sunt esențiale pentru a susține creșterea sectorului IT. Politicile guvernamentale de susținere, inclusiv facilități fiscale și stimulente pentru investiții, alături de măsuri stricte de securitate, sunt cruciale pentru dezvoltarea continuă a industriei IT în România.

2. Există o tendință de externalizare a serviciilor IT către România. Cum credeți că va evolua această tendință?

Nu cred ca mai este o tendință atât de clară. Cunosc numeroase cazuri din România în care companiile, sau divizii ale companiilor din străinătate au început să piardă proiecte, în competiția internă, în favoarea unor destinații precum India. Am devenit mai scumpi, și atunci anumite tipuri de proiecte nu mai pot fi externalizate eficient către echipe IT din România. Cred că această tendință se va accelera, deși salariile în IT nu vor mai crește cu viteza cu care au crescut în ultimii ani, ele tot vor crește. Știm deja sigur că taxele pe muncă vor crește și ele, și prin urmare competitivitatea celor cu comportament fiscal corect va fi puternic erodată. Fără politici publice coerente de păstrare a competitivității la nivel internațional, vom avea în curând dificultăți crescute în a mai atrage proiecte de tip externalizare în România, iar acestea din păcate formează o covârșitoare majoritate a veniturilor din piața de IT la noi.

3. Cum poate România să își îmbunătățească poziția pe piața globală a tehnologiei având în vedere că finanțările pentru startup-uri sunt semnificativ mai mici față de alte state din Europa?

Este un lucru foarte dificil de realizat, pentru că orice start-up de tehnologie local de succes se va muta în vest în momentul în care ajunge la o rundă de finanțare semnificativă. Avem numeroase exemple de succes, dar întrebarea este cât de românești mai sunt acele companii, cât din proprietatea intelectuală generată de ele mai produce valoare în economia românească pe lângă eventualele taxe pe salarii plătite local.

Personal, m-aș concentra pe proiecte care să încurajeze românii care au reușit un exit, și chiar pe cei care dispun de sume de bani din alte industrii, să investească în startup-uri aflate la început de drum. În vest există numeroase țări care au programe atractive pentru investitorii de tip Angel Investors pentru a-i stimula să investească în firmele aflate la început de drum, în firme inovatoare, și nu în proiecte care nu aduc valoare adăugată, cum ar fi cele din piața imobiliară.

4. Ce competențe considerați că vor fi cele mai valoroase pentru specialiștii IT în următorii ani?

Deși a cunoscut un ritm mai lent în ultimul an, transformarea digitală rămâne un imperativ pentru orice companie, atât din mediul privat, cât și din mediul public. În următorii ani, competențele valoroase pentru specialiștii IT se vor axa pe domenii emergente și pe dezvoltarea continuă a tehnologiilor existente în contextul transformării digitale.

Cele mai importante competențe vor fi cele din domenii ca big data și analiza datelor, inteligența artificială, securitate cibernetică, cloud computing,, IoT sau automatizare și robotică.

Deși vorbim foarte mult de tehnologie, competențele de comunicare, gândirea critică și capacitatea de a lucra în echipă vor fi la fel de importante ca și abilitățile tehnice. Adaptabilitatea și dorința de învățare continuă vor fi esențiale pentru a ține pasul cu ritmul rapid al inovației tehnologice și a lucra eficace în echipe, la proiecte de impact.

5. Ce așteptări aveți de la autoritățile române pentru a susține dezvoltarea industriei IT în următorii ani?

Având în vedere situația deficitului bugetar enorm și a faptului că singurii care au acoperit acest deficit au fost cei din mediul privat, măsurile din zona publică fiind frumoase doar pe hârtie, ne așteptăm ca după alegeri să ni se prezinte nota de plată a petrecerii bugetare și a risipei bugetare accelerate de alegerile din acest an.

Pentru a putea susține industria de IT ne așteptăm la o deschidere pentru a discuta măsuri corecte, concurențiale, acceptabile la nivel european, prin care statul român să sprijine inițiativa antreprenorială din IT precum și investițiile în această industrie.

Pentru a da și o măsură concretă, urmând modelul unor țari din regiune, creditul fiscal pentru proiectele de tip R&D ar putea fi crescut. Acest lucru va impulsiona multe companii, din toate industriile nu doar IT, să devină mai eficiente și mai inovatoare.

6. Sectorul IT din România înseamnă 8% din Produsul Intern Brut (PIB), iar autoritățile publice au anunțat ca vor să aducă procentul spre 12% în următorii ani. Ce măsuri considerați că ar trebui luate pentru a stimula dezvoltarea industriei IT în România?

Măsurile luate de autorități până în prezent, și mă refer la diminuarea beneficiilor fiscale pentru IT-iști, mai degrabă au redus creșterea acestui sector. Nu sunt la curent cu măsuri sau discuții prin care politicile publice ajută companiile din acest sector să crească, și mă tem că prin următoarele majorări de taxe vor frâna și mai tare acest sector, distrugând una dintre puținele noastre șanse ca țară să devenim competitivi internațional. O creștere a sectorului în condițiile curente se va face mai degrabă în ciuda politicilor publice promovate de guvernanți, sau mai bine zis a lipsei acestor măsuri, și în nici un caz datorită viziunii mediului politic în ceea ce privește industria de IT.

Te-ar mai putea interesa și
Kievul este de acord ca gazele naturale furnizate de Azerbaidjan Europei să tranziteze teritoriul Ucrainei, după expirarea acordului privind tranzitul gazelor rusești
Kievul este de acord ca gazele naturale furnizate de Azerbaidjan Europei să tranziteze teritoriul Ucrainei, după expirarea ...
Ucraina a acceptat ca gazele naturale din Azerbaidjan să treacă pe teritoriul său în drum spre Europa, ca o măsură temporară, având în vedere că la finalul acestui an expiră acordul......
Rusia își crește producția de drone până la 1,4 milioane de aparate, pentru a le folosi în războiul din Ucraina
Rusia își crește producția de drone până la 1,4 milioane de aparate, pentru a le folosi în războiul din Ucraina
Preşedintele rus Vladimir Putin a anunțat joi că Rusia va spori de circa zece ori producţia de drone, care va ajunge ...
Primul tren Alstom Coradia Stream cumpărat de ARF ar putea intra în circulație până la sfârștiul lui 2024. Procesul de testare, întârziat de lipsa mecanicilor de locomotivă
Primul tren Alstom Coradia Stream cumpărat de ARF ar putea intra în circulație până la sfârștiul lui 2024. Procesul ...
Primul tren Alstom Coradia Stream ar putea intra în circulaţie, cu călători, până la sfârşitul anului, poate chiar ...
Ministerele Transporturilor, Educației, Sănătății și Finanțelor primesc cei mai mulți bani la rectificare. Bugete tăiate la Economie, Dezvoltare și Familie – proiect
Ministerele Transporturilor, Educației, Sănătății și Finanțelor primesc cei mai mulți bani la rectificare. Bugete ...
Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, Ministerul Educaţiei, Ministerul Sănătăţii dar şi Ministerul Finanţelor, ...