Alexandra Peligrad, CEO al grupului Smartree: IT, telecomunicaţii, agricultură, pharma şi retail contribuie cel mai mult la veniturile Smartemp din muncă temporară

Economica.net: Care sunt domeniile, posturile si profilurile de candidati temporari care generează cele mai ponderi în veniturile anuale ale Smartemp, entitatea juridică prin care operează activitatea de leasing de personal a grupului Smartree?

Alexandra Peligrad: Cea mai mare pondere în cadrul veniturilor provine din sectoarele IT și telecomunicații și anume aproximativ 40%, generată de mai mulți clienți ce activează în aceste domenii. Profilurile candidaților sunt de specialiști IT, operatori de call center și tehnicieni de intervenție pe teren. Alte sectoare sunt agricultura, pharma, retail, industria alimentară, FMCG, logistica, fiecare – cu aproximativ 10% pondere (în veniturile totale anuale ale firmei n. red.). Iar aici profilurile sunt de reprezentanți vânzări, muncitori necalificați, manipulatori marfă, angajați office: receptioniști, contabili, office manageri.

Economica.net: Cum s-au schimbat ponderile acestor domenii şi profiluri de candidaţi în veniturile totale anuale ale firmei, în ultimii trei ani?

Alexandra Peligrad: Față de anul 2020, evident că lucrurile arată altfel, deoarece știm că foarte multe sectoare au fost afectate în primul an de pandemie și mult comprimate ca număr de angajați, inclusiv temporari, cum ar fi retail, industria alimentară, iar altele au crescut foarte mult, de exemplu sectorul IT. Dar după ce economiile au revenit la normal, structura sectoarelor de activitate relativ la ponderea deținută în veniturile generate prin serviciile de punere la dispoziție de angajați temporari diferă foarte puțin de la an la an. Majoritar în portofoliul Smartemp rămâne sectorul IT&C, aici incluzând și call-centers ce deservesc acest sector.

Economica.net: Câţi dintre salariaţii temporari pe care-i gestionaţi au studii superioare?

Alexandra Peligrad: Marea majoritate a pozițiilor pentru care acoperim nevoile clienților prin contracte de muncă temporară nu au cerințe de studii superioare, cei mai mulți au studii medii continuate cu pregătire de specialitate. Aproximativ 25% au studii superioare.

Economica.net: Cum sunt generate veniturile din leasing de personal pentru Smartemp ca agent autorizat de muncă temporară? Cum funcţionează acest business?

Alexandra Peligrad: Veniturile generate de serviciile de muncă temporară se compun din toate costurile aferente angajaților aflați în misiune de muncă temporară la clienți, la care se adaugă tariful agentului de muncă temporară, tarif ce acoperă cheltuielile interne ale acestuia cu prestarea serviciului și, evident, o marjă de profit. Pe durata misiunii de muncă temporară, adică perioada în care salariatul temporar este pus la dispoziția utilizatorului (clientului care apelează la serviciul de punere la dispoziție de angajați temporari) pentru a executa sarcini precise cu caracter provizoriu, angajatul temporar este remunerat de către agentul de muncă temporară. Agentul de muncă temporară este cel care reține și virează toate contribuțiile și impozitele datorate de salariatul temporar către bugetele statului și plătește pentru acesta toate contribuțiile datorate în condițiile legii.

Economica.net: Aţi observat dacă unele firme abuzează de leasingul de personal?

Alexandra Peligrad: Nu se poate vorbi despre abuz în ceea ce privește utilizarea serviciului de muncă temporară. Până acum câțiva ani, motivul principal pentru care cele mai multe companii apelau la serviciul de muncă temporară era pentru a înlocui persoanele care absentau temporar, însă, pe măsură ce nevoia de flexibilitate a organizațiilor s-a accentuat, combinată cu dificultatea de a atrage candidați, angajați, serviciul de muncă temporară a început să fie utilizat tot mai mult pentru proiecte speciale, în perioadele foarte încărcate, pentru a reduce nivelul de încărcare a personalului existent.
În România, procentul contractelor de muncă temporară din totalul contractelor de muncă încheiate la nivel național este în jur de 2%, în contextul în care media țărilor din Uniunea Europeană se apropie de 15%. Așadar, în România, rata de penetrare a acestui sector este foarte mică, unul dintre motive fiind faptul că din punct de vedere legislativ, beneficiile și măsurile care se aplică în unele industrii nu se aplică și muncii temporare, deși aceasta este prezentă în toate industriile, și atunci companiile beneficiare renunță la a apela la acest serviciu.

Economica.net: Care e perioada maximă cumulată de lucru în posturi temporare pe care candidaţii ar fi dezirabil să nu o depăşească pentru a nu fi dezavantajaţi la angajare pe perioada nedeterminată şi pentru a-şi spori şansele de a-şi construi o cariera într-un domeniu, oricare ar fi acesta?

Alexandra Peligrad: În contextul în care ne aflăm la momentul actual și anume cel al unui constant deficit de candidați pe piaţa forței de muncă, angajatorii nu mai pun atât de mult accent pe anumite informații care țin de profilul candidatului, cum ar fi forma de colaborare pe care au avut-o anterior.
Faptul că ei au lucrat pe poziții temporare prin intermediul unui agent de muncă temporară nu influențează decizia potențialului angajator de a-l selecta sau nu, de a-i oferi șansa de creștere profesională. Alte criterii rămân, în schimb, valabile în procesele de recrutare, precum competențele tehnice, experiența sau atitudinea, modul în care candidatul se prezintă și se comportă în cadrul procesului de recrutare. Cu atât mai mult, astfel de poziții temporare predomină în anumite industrii și roluri, unde fluctuația de personal poate fi una mare. Nu sunt neapărat poziții de specialiști sau manageri, aceștia fiind, în general, angajați direct pe perioadă nedeterminată. Companiile din România s-au familiarizat deja cu această formă de colaborare și nu mai reprezintă un motiv de eliminare a candidaților din procesul de recrutare.

Economica.net: Care sunt motivele pentru care aţi luat decizia de a muta activitatea de leasing de personal pe o entitate juridică distinctă (Smartemp)?

Alexandra Peligrad: Separarea celor două linii majore de business, în urma căreia Smartree România, divizie acum cunoscută sub numele de Smartemp, a continuat activitatea de punere la dispoziție de angajați temporari și leasing de personal, iar Smartree HR Tech a preluat divizia de inovare în tehnologie software și servicii de outsourcing pentru procesele de HR, a avut loc în anul 2021. Cele două linii de business nu au legătură directă una cu cealaltă, nici măcar la nivel de procese, astfel că această separare a avut loc în mod natural în urma creșterii substanțiale a business-ului de muncă temporară, dar și ca o consecință a creșterii nevoilor de resurse de toate tipurile pe care se dezvoltă acest business.
De asemenea, am ținut cont și de faptul că, în piața din România, jucătorii care au în portofoliu și servicii de muncă temporară și alte tipuri de servicii HR le prestează din companii diferite ale aceluiași grup.