Alexandru Moldovan, Apa Nova: Utilizăm cele mai noi tehnologii, minim invazive, prietenoase cu mediul, pentru a evita săpăturile deschise

Primăvara aduce, de multe ori, ploi și inundații. Ce lucrări desfășurați în acest moment în București pentru a preîntâmpina / diminua efectele acestor fenomene?

Încă de anul trecut, compania noastră a început implementarea noului plan investițional în valoare de 367,9 milioane de euro, care prevede lucrări strategice de extindere și modernizare a rețelelor de apă și canalizare, și a demarat multiple proiecte de modernizare a sistemului de canalizare, însumând investiții de 15,2 milioane de euro doar în 2021. Astfel, având grijă să evităm în mare parte disconfortul creat populației și să reducem efectele negative asupra circulației rutiere și mediului, inclusiv reducerea vibrațiilor și a zgomotului, prin abordarea lucrărilor, utilizăm cele mai noi tehnologii minim invazive, non-distructive pentru a evita săpăturile deschise.

Lucrările strategice în modernizarea rețelei de canalizare pe care le realizăm actualmente vizează prioritar reducerea riscului de inundații în zonele centrale și depresionare, iar pentru a reuși asta, vrem extinderea rețelei de canalizare pluviale și menajere cu peste 94 de kilometri, dar și creșterea capacității de transport a sistemului existent în caz de evenimente pluviometrice extreme. Aceste proiecte sunt estimate la o valoare de 89,92 milioane de euro.

În acest moment, în Capitală, angajații noștri lucrează pe 46 de șantiere active, în care realizăm lucrări de redimensionare sau de extindere a infrastructurii de canalizare.

Totodată, depunem eforturi pentru accelerarea obținerii autorizațiilor necesare, astfel încât să putem să respectăm planul investițional pentru anul acesta.

Pe ce zone ale Capitalei vă veți concentra în 2022, în ceea ce privește modernizarea sistemului de canalizare?

Am distribuit și anul acesta în tot orașul lucrările de modernizare și extindere a rețelei de canalizare, în coordonare cu alte lucrări edilitare și având în vedere reducerea disconfortului pentru bucureșteni.

Putem menționa însă câteva zone, precum Gara de Nord, Piața Romană, Cișmigiu, zone din Sectorul 1 și Uverturii – Orșova, Sector 6, unde acestea vor avea o concentrare mai semnificativă.

Care sunt zonele din București cu cea mai mare vulnerabilitate din punct de vedere al canalizării? Cum explicați diferențele mari, de la cartier la cartier, atunci când plouă?

În primul rând, este important de știut că rețeaua de canalizare a Capitalei cuprinde 12 colectoare principale, 12 colectoare secundare, canale de serviciu, racorduri, precum și construcții anexe, cum sunt gurile de scurgere, căminele de vizitare, căminele de rupere de pantă, camerele de intersecție, stațiile de pompare ape uzate sau stațiile de pompare ape pluviale, cu o lungime totală a sistemului de canalizare de 2.387 de kilometri. Astfel, apele pluviale, atât cele provenite de pe suprafețele impermeabilizate, adică din sistemul rutier, de pe trotuare, străzi, bulevarde, alei, pasaje sau din curțile oamenilor, dar și cele uzate menajere și industriale provenite de la utilizatori, sunt colectate practic prin intermediul tuturor acestor colectoare și canale, apoi descărcate în Caseta de Ape Uzate, o construcție subterană, complexă și unică în lume.

Rețeaua de canalizare este proiectată pentru o anumită capacitate, iar în momentul în care această capacitate este atinsă, surplusul de apă este stocat temporar la nivelul tramei stradale, până la decongestionarea sistemului și drenarea apei de la suprafața în canalele colectoare. Câteodată, ca urmare a atingerii și depășirii capacității de colectare și transport, pot exista zone în care se produc refulări, acestea fiind, de regulă, localizate în zone joase sau la intersecția cu alte elemente de infrastructură. Totodată, trebuie luate în considerare și diferențele în ceea ce privește nivelul de dezvoltare urbană de la un cartier la altul, mai exact, ceea ce ne interesează pe noi sunt suprafețele sau procentele de suprafețe impermeabile, care diferă.

Ariile cele mai problematice din punct de vedere al canalizării din București sunt Tineretului, Cotroceni, Regina Maria, Bulevardul Metalurgiei, zona Doamna Ghica-Colentina, adică majoritar zone depresionare care favorizează crearea acumulărilor de apă, prin scurgere la suprafața terenului pe parcursul evenimentelor pluviale cu intensitate ridicată. Totodată, ca urmare a ritmului accelerat de dezvoltare urbană către periferia orașului, fără o strategie de aliniere cu infrastructura de apă și canalizare existentă, pot fi identificate și alte zone vulnerabile ca urmare a lipsei de echipare edilitară, inclusiv a canalizării.

Câţi oameni şi ce echipamente / tehnologii folosiți pentru intervenţiile în vederea remedierii colmatărilor în reţeaua de canalizare?

Pentru a putea gestiona eficient sistemul de canalizare din București, desfășurăm permanent atât activități preventive, cât și corective, aceste lucrări fiind realizate în prezent de peste 403 specialiști dedicați obiectivelor specifice de activitate pe canalizare din cadrul Apa Nova.

Angajații noștri au la dispoziție tehnologie și echipamente moderne, care includ hidrocurăţitoare, aspiratoare de mare capacitate, autovidanje de mare capacitate, precum și accesorii speciale, respectiv camere video de tip PushCamera, QuickView, PearPoint, dar și camere video subacvatice utilizate de scafandri specializați în verificarea rețelei de canalizare.

Simultan, ca să avem o imagine în timp real a funcționalității rețelei de canalizare, am implementat un sistem automatizat de monitorizare cantitativă și calitativă a apelor uzate tranzitate, prin montarea unor echipamente de măsurare a debitului şi nivelelor în zonele considerate critice. Acestea ne transmit informații in real time legate de parametrii de curgere, facilitând astfel intervenția promptă a echipelor operative, dar și luarea măsurilor ce se impun, mai ales dacă e vorba de gestionarea evenimentelor pluviometrice de mare intensitate.

În cât timp estimați că Bucureștiul va avea un sistem de canalizare la standarde performante?

În ultimii 20 de ani, am reușit reducerea timpului mediu de intervenție la prăbușiri de canal cu nu mai puțin de 76 de procente, reducerea timpului mediu de intervenție la înfundări cu 60%, extinzând în același timp rețeaua de canalizare cu 256 kilometri. În plus, chiar și în cele mai complicate circumstanțe, echipele noastre intervin în aproximativ 30 de minute, pentru soluționarea problemelor din rețea. Toate aceste performanțe au venit ca rezultat al unui efort de peste 580 de milioane de euro, integrați în infrastructura de apă potabilă și de canalizare pe care o administrăm în București.

Cu toate acestea, o eficiență de 100% de preluare a apelor uzate meteorice în rețeaua de canalizare a municipiului București nu poate fi asigurată. Acesta eficiență depinde în mare parte de evoluția regimului pluviometric dictat de schimbările climatice care sunt într-o permanentă dinamică evolutivă comparativ cu sistemul unitar de colectare și transport ape uzate care deservește Capitala, sistem de canalizare pentru care se fac eforturi susținute de optimizare și eficientizare, astfel încât să limităm efectele negative ce pot apărea în urma evenimentelor pluviometrice de mare intensitate.

Rămânem dedicați misiunii noastre de a asigura bucureștenilor servicii publice sigure și de înaltă calitate, răspunzând în timp real condițiilor actuale ale pieței, evoluției tehnologiei și imperativelor legislației românești și având o abordare sustenabilă.