Alexe: Există o legătură foarte clară între poluarea cu PM10 şi incidenţa cazurilor de boli cardiovasculare, în Bucureşti

„Am avut astăzi (luni, n.r.) discuţii cu cele trei administraţii publice locale din România pe problema infringementului şi a pre-infringementului pe Bucureşti, Braşov şi Iaşi. M-am bucurat că în urma acestor discuţii, administraţiile publice locale enunţate au înţeles că planul de măsuri asumat trebuie să aibă un ritm mult mai alert de implementare. Toate cele trei administraţii publice locale admit că au depăşiri peste cât ar trebui să aibă indicatorii PM10. Important este ca în perioada imediat următoare Bucureştiul, Braşovul şi Iaşiul să-şi intensifice implementarea măsurilor de infrastructură şi a celor ce ţin de mediu. În ceea ce priveşte Bucureştiul, situaţia este mult mai tristă, pentru că doar aşteptăm verdictul care trebuie să vină de la Curtea Europeană de Justiţie. Discuţia cu autoritatea publică locală a fost ca acest plan de măsuri cu termen de implementare 2018 şi 2022 să fie implementat cât mai repede, pentru că în eventualitatea că vor veni amenzile să nu trebuiască să plătim sau să aşteptăm foarte mult până vom intra într-o situaţie de normalitate. În momentul de faţă, atât Primăria Iaşi, cât şi Primăria Braşov au înţeles că au nevoie de aceste rapoarte privind starea de sănătate a populaţiei, raport pe care Bucureştiul îl are astăzi şi care spune foarte clar că avem asociere certă în ceea ce înseamnă zonele cu poluare cu PM10 şi incidenţa cazurilor de infarct miorcardic şi a tuturor celorlalte boli cardiovasculare”, a explicat ministrul de resort.

Acesta a punctat faptul că Ministerul Mediului va extinde Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului din Capitală cu alte trei staţii, în timp ce la Iaşi şi Braşov vor fi achiziţionate, în acest an, două laboratoare mobile de măsurare a calităţii aerului.

„Consider că guvernele anterioare ar fi putut să facă mult mai mult pentru aceste aşezări urbane, astfel încât Bucureştiul ar fi trebuit să aibă Centură ocolitoare, la fel cum consider că guvernele anterioare ar fi trebuit să finalizeze Centura ocolitoare a Municipiului Iaşi. De asemenea, au înţeles cu toţii că modernizarea transportului public şi folosirea acestuia de către cetăţeni este prioritară. Ministerul Mediului nu numai că va moderniza, ci va şi extinde Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului. La Bucureşti, pe lângă cele şase staţii pe care le avem astăzi, plus două în judeţul Ilfov, se vor mai adăuga trei. De asemenea, la Iaşi şi la Braşov vor fi achiziţionate în acest an două laboratoare mobile de măsurare a calităţii aerului”, a spus oficialul.

Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Costel Alexe, a convocat pentru luni reprezentanţii celor trei municipii (Bucureşti, Braşov şi Iaşi) care au probleme privind calitatea aerului şi se află sub monitorizarea Comisiei Europene sau chiar în aşteptarea unui verdict de la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.

Comisia Europeană (CE) a decis, în data de 17 mai 2018, să trimită Franţa, Germania, Ungaria Italia, România şi Marea Britanie în faţa Curţii de Justiţie a UE (CJUE) pentru nerespectarea valorilor-limită convenite pentru calitatea aerului şi pentru neadoptarea măsurilor corespunzătoare pentru a scurta cât mai mult posibil perioadele de depăşire a acestor valori.

Ungaria, Italia şi România au fost trimise în faţa CJUE din cauza nivelurilor ridicate persistente de particule în suspensie (particulate matter – PM10). Valorile-limită stabilite în legislaţia UE privind calitatea aerului înconjurător (Directiva 2008/50/CE) ar fi trebuit atinse în 2010 şi, respectiv, 2005.

Datele Comisiei Europene arată că, în aglomerarea Bucureşti, valorile-limită zilnice au fost depăşite în mod persistent încă de la momentul în care dreptul Uniunii a devenit aplicabil României, iar în 2016 acestea au fost depăşite pentru o perioadă de 38 de zile.

Consilierii municipali au aprobat, în şedinţa din 14 iunie 2018, Planul Integrat de Calitate a Aerului în Municipiul Bucureşti pentru perioada 2018 – 2022, stabilit de Comisia Tehnică pe baza unui studiu despre calitatea aerului din Capitală şi prin care au fost inventariate principalele surse de poluare. Măsurile incluse în acest document vizează traficul rutier, spaţiile verzi şi eficienţa energetică.

La distanţă de aproape jumătate de an de la acel moment, pe data de 1 noiembrie 2018, Ministerul Mediului şi Primăria Generală a Municipiului Bucureşti au anunţat că vor elabora răspunsul către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, în cadrul procesului intentat României de Comisia Europeană pentru nerespectarea standardelor UE privind calitatea aerului.

Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), poluarea atmosferică reprezintă cel mai mare risc legat de mediu pentru sănătatea umană în Uniunea Europeană (UE), iar anual acest tip de poluare cauzează moartea prematură a circa 400.000 de persoane. Particulele în suspensie, dioxidul de azot şi ozonul de la nivelul solului constituie poluanţii atmosferici consideraţi răspunzători pentru cea mai mare parte dintre aceste decese premature.

Concentraţiile de particule fine (PM2,5), de dioxid de azot (NO2, emis de motoarele diesel) şi de ozon (O3) au scăzut uşor în aerul din Europa, potrivit cifrelor din 2015 pe care se bazează şi un studiu al Agenţiei Europene de Mediu (AEM).

Particulele în suspensie PM2,5, cu un diametru de 2,5 micrograme sau mai mici, sunt periculoase deoarece pot pătrunde foarte adânc în plămâni. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a stabilit un prag zilnic al calităţii aerului la 25 micrograme de PM2,5 în metrul cub de aer.