Alfabetizarea în domeniul inteligenţei artificiale, o necesitate crucială – studiu EY

Potrivit unui comunicat al EY, sondajul a avut ca scop obţinerea de informaţii aprofundate cu privire la aptitudinile în materie de inteligenţă artificială ale peste 5.000 de respondenţi din Generaţia Z, provenind din 16 ţări. Raportul a relevat că, deşi membrii Generaţiei Z înţeleg care produse şi activităţi beneficiază de sprijinul inteligenţei artificiale, capacitatea lor de a evalua critic tehnologia este deficitară.

În cazul adoptării inteligenţei artificiale, cercetarea a constatat că majoritatea membrilor Generaţiei Z utilizează această tehnologie: 61% sunt „utilizatori medii”, 15% sunt „superutilizatori”, iar 24% sunt „utilizatori deficitari”, scrie Agerpres .

În ceea ce priveşte aptitudinile, respondenţii din Generaţia Z au înregistrat cele mai mari punctaje la întrebările referitoare la înţelegerea modului de funcţionare al inteligenţei artificiale ca, de exemplu, în selectarea acelor activităţi şi produse care utilizează AI în mod obişnuit (69%). Totuşi, aceştia au manifestat mai puţină siguranţă în legătură cu întrebările care se referă la formularea comenzilor optime pentru operarea cu Inteligenţa Artificială (56%) şi au înregistrat cele mai mici punctaje la evaluarea critică şi identificarea lacunelor, cum ar fi posibilitatea ca sistemele AI să inventeze fapte (44%).

Mai încurajator este faptul că, potrivit punctajelor, respondenţii conştientizează importanţa abilităţilor tehnice şi emoţionale necesare în domeniul inteligenţei artificiale, evaluând creativitatea şi curiozitatea drept cele mai importante aptitudini necesare pentru o bună utilizare a inteligenţei artificiale (52%), urmate de gândirea critică (47%) şi de abilităţile de scriere de cod/programare (46%).

„Aceasta reprezintă fundamentul percepţiei Generaţiei Z cu privire la beneficiile şi riscurile inteligenţei artificiale. Respondenţii consideră că cele mai mari avantaje ale inteligenţei artificiale sunt economia de timp în activităţile repetitive, analizarea cantităţilor mari de date şi reducerea erorilor umane, iar cele mai mari riscuri sunt, în opinia lor, creşterea şomajului, diminuarea creativităţii şi învăţării umane şi producerea de informaţii false”, relevă studiul.

Cu toate că mulţi membri ai Generaţiei Z folosesc inteligenţa artificială ca instrument care să îi ajute să înveţe, există o discrepanţă de percepţie a acesteia în mediul profesional şi cel educaţional. 42% dintre respondenţi consideră că profesorii lor ar descuraja utilizarea inteligenţei artificiale pentru efectuarea anumitor activităţi, în timp ce doar 15% au spus acelaşi lucru cu privire la angajatorul lor. Este posibil să existe o corelare cu modul în care această tehnologie este percepută uneori ca un factor care favorizează plagiatul în instituţiile de învăţământ, cadrele didactice aflându-se în situaţia de a găsi un echilibru între nevoia de a-i pregăti pe elevi şi studenţi pentru piaţa muncii şi preocuparea ca aceştia să nu devină excesiv de dependenţi de noile tehnologii.

Rezultatele indică faptul că instituţiile de învăţământ şi companiile încearcă să ţină pasul cu evoluţiile tehnologice rapide ale inteligenţei artificiale, dar acestea conturează şi calea de urmat pentru a identifica modalităţi prin care companiile pot contribui la eliminarea lacunelor de alfabetizare în utilizarea IA de Generaţia Z, care tinde să aibă o viziune optimistă cu privire la aceasta, dar care ar putea fi excesiv de încrezătoare în abilitatea sa de a evalua tehnologia pentru o utilizare optimă.

Reflectând transformările la scară largă cu care se confruntă mediul de afaceri şi societatea în valorificarea puterii inteligenţei artificiale, dar şi analiza impactului acesteia asupra oamenilor şi planetei, raportul arată că organizaţiile trebuie să doteze Generaţia Z cu abilităţile potrivite pentru a înţelege, utiliza şi evalua inteligenţa artificială cu scopul de a inova şi a se dezvolta în mod responsabil.

În acest sens, raportul prezintă o serie de recomandări pentru angajatori şi instituţiile de învăţământ. O primă recomandare o reprezintă încărcarea unor informaţii de încredere despre inteligenţa artificială pe platformele de socializare, în condiţiile în care raportul a constatat că 55% dintre respondenţii din Generaţia Z au clasificat platformele de socializare drept principala lor sursă de informaţii despre inteligenţa artificială. Companiile şi instituţiile de învăţământ pot profita de atenţia acordată platformelor de socializare de către Generaţia Z prin crearea şi diseminarea de conţinut verificat şi veridic cu privire la inteligenţa artificială pe platformele care deja contează pentru această generaţie şi pe care ei îşi petrec timpul.

O altă recomandare vizează consolidarea educaţiei în domeniul inteligenţei artificiale, pentru a obţine o mai bună alfabetizare, prin colaborarea dintre sectorul public şi cel privat. Raportul a constatat că membrii Generaţiei Z se declară doar parţial mulţumiţi de îndrumările şi instruirea oferită de angajator sau instituţia de învăţământ în domeniul inteligenţei artificiale, prima lor opţiune de tipuri de sprijin dorite fiind cursurile sau instruirea din partea unor furnizori de inteligenţă artificială (37%), urmată de resurse care susţin învăţarea autonomă despre ce este şi cum funcţionează inteligenţa artificială (35%) şi cum să o utilizeze (34%).

„Privind acest context printr-o lentilă locală, datele din studiul derulat local anul acesta de către noi – EY Upskilling Survey România – relevă că 81% dintre respondenţi cred că organismele de stat şi guvernul ar trebui să sprijine activ şi să finanţeze iniţiative la nivel naţional de creştere a abilităţilor, iar 72% dintre respondenţi consideră că această responsabilitate aparţine în primul rând companiilor. Mai mult, 85% sugerează că guvernul ar trebui să ofere subvenţii sau stimulente fiscale companiilor care investesc în programe de reskilling, încurajând astfel mai multe companii să îmbunătăţească dezvoltarea profesională şi adaptabilitatea angajaţilor lor. Având în vedere contextul particular al ţării noastre din ultima lună, devine evident că astfel de iniţiative s-ar califica automat ca proiecte de ţară de cel mai mare impact”, a afirmat Horaţiu Cocheci, director, People Advisory Services, EY România.

Raportul EY a fost elaborat cu sprijinul Microsoft şi TeachAI.Cercetarea a fost efectuată pe un eşantion total de peste 5.000 de respondenţi din Generaţia Z provenind din 16 ţări. Generaţia Z este definită în general ca grupa de vârstă din intervalul 17 – 27 ani.

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 392.995 de angajaţi în peste 700 de birouri în 150 de ţări şi venituri de aproximativ 51,2 miliarde de dolari în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2024.

Prezentă în România încă din anul 1992, EY furnizează, prin intermediul celor peste 1.000 de angajaţi din România şi Republica Moldova, servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, juridică, strategie şi tranzacţii, consultanţă pentru companii multinaţionale şi locale.