Alimentele din import se vând în magazine de până la zece ori mai scump decât intră în ţară

Românii care îşi fac cumpărăturile în marile lanţuri de magazine sau din pieţe nu ştiu că pentru varza pe care o cumpără plătesc de 3-4 ori mai mult decât preţul cu care aceasta a fost importată, strugurii sunt de peste zece ori mai scumpi pe rafturi decât atunci când intră în ţară, preţul unui kilogram de fasole este umflat de 4-5 ori, iar pentru un kilogram de mere adaosul distribuitorilor şi al retailerilor este de 400-700%.

Fostul ministru al Agriculturii Stelian Fuia a declarat agenţiei MEDIAFAX că preţurile din lanţurile de magazine sunt exagerate pentru că adaosurile comerciale pe care le practică acestea şi intermediarii care intervin pe traseu dublează sau triplează costul unui produs.

„Nu se ţine cont decât de interesul pentru profit nemărginit al speculanţilor. Este o întreagă mafie în acest sector, pentru care am un singur mesaj: trebuie să fie prioritatea întregului Guvern să înlăture specula şi evaziunea fiscală. Acestea umflă preţurile pe seama buzunarelor noastre, ale tuturor. Sunt necesare tot mai multe controale, sunt necesare tot mai multe sancţiuni. Eu, unul, nu cumpăr legume din hipermarket, sau dacă o fi scăpat vreuna până acum, pe viitor renunţ la ele. Am ce-mi trebuie în principal din grădina proprie, iar dacă nu, este convenabil să cumperi de la producători. Nu demult am fost la Matca (judeţul Galaţi – n.r.), unde castraveţii noi sunt de patru ori mai ieftini decât pe rafturi. Consumatorii pot alege să cumpere de unde este mai ieftin”, a spus Fuia.

Deputatul Culiţă Tărâţă, totodată şi unul dintre cei mai mari agricultori autohtoni, cu peste 65.000 de hectare de teren agricol în administrare, spune că o parte din diferenţa mare dintre preţul la intrarea în ţară şi cel de pe rafturi este dată că pentru produsele importate din afara UE preţul declarat în vamă este mai mic decât cel real.

„Se fac declaraţii vamale la preţuri mai mici de 2-3 ori, ca să se plătească taxe vamale mai mici. Diferenţa de bani se plăteşte la negru. Produsul intră apoi în magazin la preţul pieţei. Şi cei de la putere, şi cei din opoziţie îşi dau mâna şi încurajează acest fenomen. Sunt vinovaţi politicienii apropiaţi de cei din vamă. Nu vedeţi ce doadă e la funcţii?”, a spus Tărâţă.

Carnea de pasăre costă în supermarketuri 9 lei kilogramul şi în hipermarketuri mai mult de 8 lei/kg, deşi intră in ţară de peste 2,5 ori mai ieftin, cu 3,2 lei pe kilogram. Carnea şi organele de pasăre au alimentat importurile româneşti cu 188 de milioane de euro anul trecut, valoare în scădere cu 1,4%.

Ilie Van, preşedintele Uniunii Crescătorilor de păsări din România, spune că diferenţa de bani intră în buzunarele importatorilor, distribuitorilor şi comercianţilor.

„De unde vreţi să câştige ăştia care importă? Sunt clar câştiguri pentru aceste segmente – importatori, distribuitori şi magazine. După ce că fac evaziune la TVA, mai fac şi concurenţă neloială”, a afirmat Van.

O situaţie similară poate fi întâlnită şi la uleiul de floarea soarelui. De la 2,95 lei litrul în vamă, acesta ajunge să coste 4-5 lei/kg în hipermarket şi 5 lei/kg în supermarket. Uleiurile rafinate de floarea soarelui intrate în ţară anul trecut au totalizat 101 milioane de euro, în creştere cu aproape 2%.

Românii plătesc 4-4,8 lei pe kilogramul de zahăr în marile lanţuri de magazine, deşi acest produs trece graniţa de două ori mai ieftin, cu 2,4 lei kilogramul. Importurile de zahăr din trestie sau sfeclă şi zaharoză pură au depăşit anul trecut valoarea de 305 milioane de euro, cu 40% mai mult comparativ cu anul precedent.

Făina de grâu este adusă cu 1,17 lei/kg şi vândută în hipermarketuri de 2-3 ori mai scump (2,5-4 lei/kg) şi în supermarketuri cu adaos de peste 50% (1,89-2,39 lei/kg). Doar 1,29 lei costă un kilogram de castraveţi la import, dar pe rafturile supermarketurilor se găseşte la preţul de 7 lei.

Dacă în vamă un kilogram de usturoi intră cu 2,27 lei, în medie, acesta se vinde în hipermarketuri şi supermarketuri cu 14 lei. În pieţele considerate ieftine din Capitală, un kilogram de usturoi costă 8-10 lei.

„Singura explicaţie, dacă cele relatate sunt adevărate, ar fi că există evazionişti care aduc marfa din afara UE şi declară o valoare derizorie în vamă, pentru a plăti taxe vamale mai mici. E un scenariu, cazuri concrete nu ne sunt cunoscute. Ţinem să menţionăm pe această cale că marile lanţuri de magazine sunt printre marii contribuabili la bugetul statului. Nu ne putem erija în controlori fiscali, nu avem aceasta calitate şi nici nu este rolul nostru. Singurul organism menit a stopa astfel de practici este Garda Financiară, pe al cărui suport şi a cărei intervenţie contăm pentru stoparea oricăror practici de evaziune fiscală”, a declarat agenţiei MEDIAFAX Delia Nica, vicepreşedintele Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR).

Ea a adăugat că, pe de altă parte, o reducere a TVA la nivelul ţărilor dezvoltate ar reprezenta o descurajare clară a acestor practici, iar încasările din TVA ar creşte substanţial.

„În prezent, tentaţia este foarte mare şi, din păcate, măsurile luate până în prezent nu au fost eficiente”, a spus oficialul AMRCR.

În replică, fostul şef al Autorităţii Naţionale a Vămilor Viorel Comăniţă a declarat pentru MEDIAFAX că riscul subevaluării este foarte puţin prezent în cazul operaţiunilor vamale cu marfuri denumite generic „marfuri alimentare”, întrucât taxele vamale nu au un nivel ridicat, sunt implementate măsuri de taxare specifice la nivel UE în funcţie de ţara de origine/destinaţie (valori forfetare de import, stabilite la nivel comunitar prin TARIC-Customs Tariff Database), iar unele dintre aceste marfuri fac obiectul unor acorduri de liber schimb între UE şi state terţe pentru care taxa vamală este mult diminuată sau chiar 0%. Un exemplu este acordul UE-Turcia.

„În vederea combaterii riscului de subevaluare se aplica prevederile H.G. nr.973/2006 privind procedura aplicabilă în cazurile în care este necesară o amânare a determinării definitive a valorii în vamă, cu modificările şi completările ulterioare. În conformitate cu dispoziţiile acestui act normativ, la nivelul autorităţii vamale s-a constituit (şi este actualizată periodic) o bază de date statistice în materie de evaluare, utilizată ca instrument al analizei de risc. De asemenea, în vederea selectării pentru control a operaţiunilor vamale cu mărfuri susceptibile a fi subevaluate, în sistemul electronic de management al riscurilor(RMF-RO) a fost instituit un profil de risc specific”, a explicat Comăniţă.

El a adăugat că nu se poate furniza o evaluare privind subdeclararea, atât timp cât preţul efectiv plătit sau de plătit pentru marfurile importate se stabileşte printr-o întelegere între vânzător şi cumpărător.

„Autoritatea vamală nu poate interveni în cadrul procesului de declarare a valorii preţului efectiv plătit sau de plătit pentru mărfurile prezentate în vama ci poate doar dispune controale sau verificări cu privire la realitatea datelor înscrise în declaraţiile vamale şi/sau documentele prezentate la vămuire. De precizat că în cadrul procedurii de punere în liberă circulaţie a mărfurilor, drepturile vamale datorate se încasează la momentul efectuării formalităţii vamale”, a completat Comăniţă.

Delia Nica a mai spus că, niciodată, la legume şi fructe nu se câştigă din adaos, ci din rulaj. Ea a adăugat că în marile magazine nu există adaos mai mare de 9%, iar acestea au de câştigat doar dacă rulează multă marfă, şi asta este posibil doar dacă ţin preţurile jos.

„Un adaos mare te scoate de pe piaţă”, a afirmat ea.

Fie că este declarat un preţ mai mic sau nu, varza iese din vamă cu 0,53 lei kilogramul şi se vinde în supermarketuri cu 1,89-2,19 lei (de 3,5-4 ori mai mult). În piaţă preţul este chiar şi mai mare şi ajunge la 2,5-3 lei pe kilogram.

Roşiile intră în ţară cu 3,5 lei kilogramul, iar cumpărătorii le achiziţionează din hipermarket de peste două ori mai scump, cu 8 lei/kg, şi nici în supermarket-uri preţurile nu sunt mult mai mici (6,49-7,69 lei/kg). Piaţa agroalimentară este şi în acest caz mai scumpă decât marile magazine, aici kilogramul de roşii din import putând fi cumpărat cu 8-8,5 lei.

Asociaţiile din domeniul legumelor şi fructelor se feresc să vorbească pe acest subiect, de teamă că marfa lor nu îşi va mai găsi locul în marile reţele de magazine.

„Nu vă pot spune cine este vinovat de preţurile mari ale legumelor pe raft, comparativ cu cele de intrare în vamă, pentru că stric relaţiile cu hipermarketurile. Importatorii îşi iau şi ei marja lor de profit, dar hipermarketurile scumpesc cel mai mult”, a declarat şeful unei asociaţii profesionale din domeniul legumelor.

Un kilogram de mere, care în piaţă costă 4 lei, intră în ţară cu 0,83 de lei şi este vândută în hipermarket cu 4,3-6 lei (import Italia), un preţ de 5-7 ori mai mare. În supermarket, merele de import costă în jur de 4 lei kilogramul, de peste 4,5 ori mai mult ca la intrarea în ţară.

Preţul unui kilogram de pere de import în hipermarket variază între 5 şi 8,5 lei, iar în ţară intră cu 2,2 lei. În supermarketuri ajung de două până la patru ori mai scumpe (4,5-9 lei), iar în piaţă costă de 2-3 ori mai mult (5-7 lei/kg).

La struguri (0,94 lei/kg în vamă) diferenţa este şi mai mare, pentru că pe rafturile unui hipermarket kilogramul costă 12-14,3 lei, iar în supermarketuri este 14 lei, ceea ce înseamnă de 12-14 ori mai scump. De peste 16 ori mai mare este şi preţul practicat în pieţe, unde un kilogram de struguri importaţi din Chile costă 15 lei.

„Nu cunosc situaţii în care produsele ajung pe rafturi de 10-12 ori mai scumpe decât intră în vamă”, este tot ce s-a rezumat să afirme pe acest subiect Eugen Zbârcea, directorul hipermarketului Cora Pantelimon.

Fasolea intră în ţară cu 1,4 lei kilogramul, dar cumpărătorii o găsesc în hipermarketuri cu 6 lei şi în supermarketuri cu 6-7 lei. În acest caz, diferenţa este de „doar” 4-500%, exact ca în cazul pieţelor, unde kilogramul de fasole costă 6-8 lei.

Morcovii ajung şi ei mult mai scumpi în magazine: 2,6 lei kilogramul în hipermarket şi 2,2- 2,8 în supermarketuri, faţă de 0,94 lei în vamă. Un kilogram de morcovi costă 3-4 lei în piaţă. Dacă intră cu 0,53 lei/kg în ţară, conopida se vinde în hipermarket cu 5 lei şi în supermarketuri cu 5-7 lei kilogramul, adică de peste zece ori mai scump. Tot de zece ori mai scump se vinde şi în piaţă, unde preţul unui kilogram ajunge la 5 lei.

Un kilogram de gutui iese cu 0,89 de lei din vamă şi se vinde cu 5 lei în hipermarket şi 7 lei în supermarketuri (de 5,5-7,8 ori mai scump).

Pawel Musial, directorul general al lanţului de supermarketuri Profi, spune că în ceea ce priveşte „aparent marea diferenţă” dintre preţurile din vamă şi cele de pe raft, retailerilor le revine doar o mică parte din sumă, pentru că marja lor de profit se află undeva între 2% şi 3%.

„Restul se datorează transportatorilor, logisticii şi…taxelor”, a mai spus el.

Comăniţă susţine că Vama nu deţine informaţii despre existenţa unor poziţii de monopol/oligopol în domeniul importurilor de astfel de produse.

„Numărul de operatori care efectuează importuri de produse alimentare este de ordinul sutelor, neexistând nicio restrângere în acest sens”, a răspuns Comăniţă, deşi a fost întrebat câte firme acoperă jumătate din importurile pe diferite produse alimentare.

Asta înseamnă că logistica şi taxele fac ca ardeiul să poată fi cumpărat cu 11,5 lei kilogramul în piaţă, deşi intră în ţară cu 1,46 lei/kg. Acest produs se vinde de zece ori mai scump în hipermarket şi ajunge la 9-11 lei/kg în supermarket. Ţelina este importată cu 0,87 lei kilogramul şi vândută în hipermarket de aproape patru ori mai scump, în supermarketuri costă 2,99-3,49 lei (de 3,4-4 ori mai mult), iar din piaţă poate fi cumpărată cu 2 lei kilogramul.

Ciupercile costă 12 lei în supermarketuri, deşi se importă de două ori mai ieftin (5,95 lei/kilogram), iar prunele pot fi cumpărate cu 6,5-17 lei kilogramul, deşi preţul mediu în vamă este mult mai mic (0,94 lei/kg).

Una dintre cele mai mari diferenţe de preţ poate fi observată la pepenele galben, care intră în ţară cu 0,52 lei pe kilogram, dar se vinde de 16-20 de ori mai scump în pieţe şi lanţurile de magazine, ajungând la 8-10 lei kilogramul.

Şi cei care fac comerţ cu pepeni roşii câştigă bine, pentru că importul se face la 0,82 lei/kg, iar cumpărătorii plătesc pentru ei în supermarketuri sau pieţe şi de zece ori mai mult (6,5-8 lei/kg).

Salata verde ajunge în ţară cu 0,52 lei kilogramul şi ajunge în caselor românilor de peste cinci ori mai scump, după ce aceştia o cumpără din supermarketuri cu peste 2,5 lei. Prazul este o adevărată afacere pentru cei care îl importă, pentru că intră în ţară cu 0,65 lei/kg şi ajunge în hipermarketuri de 13 ori mai scump (8,5 lei/kg), iar în supermarketuri costă 6-7 lei/kg.

Importurile de produse agroalimentare s-au apropiat anul trecut de 4 miliarde de euro (3,91 miliarde de euro), în creştere cu 12,8% comparativ cu anul precedent.

La aceste diferenţe de preţ, toţi cei prin mâinile cărora trece produsul importat au de câştigat, cu excepţia cumpărătorului.