Alimentele, mai ieftine decât toamna trecută. Oare ce-i așteaptă pe țărani?

Prețurile alimentelor au scăzut în luna august sub nivelul minim înregistrat anul trecut, în septembrie, când am avut o producție agricolă excepțională. 
Bogdan Glăvan - mie, 10 sept. 2014, 09:50

Deci scăderea prețurilor este legată mai cu seamă de cerere decât de ofertă. Ceea ce spune ceva despre puterea de cumpărare a oamenilor, despre veniturile acestora și despre comportamentul lor. Lucrurile nu stau atât de roz ca în analizele guvernului sau în statistica salariului mediu, aflat în continuă creștere; mai degrabă rimează cu evoluția venitului pe familie, care a tot mers în jos.

De asemenea, graficul oferă un hint celor care sunt interesați de polarizarea socială din România. Este clar că nivelul de trai al țăranilor are de suferit de pe urma evoluției diferite a prețurilor diverselor produse. Cât timp ceea ce ei vând se ieftinește sau se scumpește dar mai încet decât produsele industriale, atât timp nivelul lor de trai are de suferit. Evoluția este cumva naturală, nu ține neapărat de România, ci de factori precum progresul tehnic sau acumularea de capital care au jucat un rol în istoria economică a tuturor țărilor. Această evoluție, adică relativa sărăcire a țăranilor în comparație cu angajații din industrie, a stat la baza depopulării zonelor rurale, a migrației de la sat la oraș. Creșterea nivelului de trai general este ilustrată în esență de ieftinirea hranei, de creșterea puterii de cumpărare a veniturilor în termeni de… carne, lapte, brânză, ouă.

Există însă și factori artificiali în această evoluție. Unul ar fi racordarea industriei și a mediului urban la sistemul financiar; prețurile cresc mai rapid în industrie pentru că această ramură a economiei este mai dependentă de credit și de influxul artificial de bani decât agricultura. Altul ține de piața muncii și de nivelul relativ al competiției, destul de scăzut în multe sectoare non-agricole. De fapt, acest lucru este cel mai evident în scumpirea serviciilor, în special a utilităților, despre care știm că se bucură de un statut de monopol… „natural” – fiindcă așa zice statul!

Citeşte mai departe

Bogdan Glăvan este profesor universitar de economie și Director al Centrului de Economie Politică și Afaceri „Murray Rothbard” din cadrul Universității Româno-Americane, București.

Te-ar mai putea interesa și
Preşedintele Vladimir Putin promite mai multe ”distrugeri” în Ucraina după atacul din Rusia de sâmbătă
Preşedintele Vladimir Putin promite mai multe ”distrugeri” în Ucraina după atacul din Rusia de sâmbătă
Preşedintele rus Vladimir Putin a promis duminică şi mai multă "distrugeri" în Ucraina după un atac cu drone în ajun, pe care Moscova îl atribuie Kievului, asupra unor clădiri dintr-un oraş......
Inteligența artificială și locurile de muncă. Românii, printre cei mai îngrijorați europeni de pierderea joburilor
Inteligența artificială și locurile de muncă. Românii, printre cei mai îngrijorați europeni de pierderea joburilor
Românii se află printre europenii care se tem cel mai mult că inteligența artificială va duce la pierderea multor locuri ...
BNP Paribas creează un gigant european în domeniul gestionării activelor,după tranzacţia 5,1 miliarde euro cu Axa
BNP Paribas creează un gigant european în domeniul gestionării activelor,după tranzacţia 5,1 miliarde euro cu Axa
BNP Paribas SA va plăti 5,1 miliarde de euro pentru achiziţionarea diviziei de gestionare a activelor grupului francez ...
AUR nu participă la consultările de la Cotroceni; Simion: Nu avem ce discuta cu un preşedinte ilegitim
AUR nu participă la consultările de la Cotroceni; Simion: Nu avem ce discuta cu un preşedinte ilegitim
Preşedintele AUR, George Simion, a anunţat că formaţiunea sa nu participă la consultările de la Palatul Cotroceni pentru ...