La finele anului trecut, cercetătorii Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare (IBA) au mers în mai multe pieţe bucureştene pentru a lua probe din legumele şi fructele produse în fermele legumicole şi gospodăriile din proximitatea Capitalei. Scopul demersului, asumat în cadrul unui proiect finanţat de Ministerul Agriculturii prin planul de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol (ADER 14.2.1), este acela de a identifica în ce măsură culturile dintr-o zonă extrem de populată ar putea fi contaminate cu substanţe considerate cancerigene. Proiectul va continua până în 2018, iar anul acesta cercetătorii vor face studii pe produsele de origine animală, în spacial carne, lactate, ouă, provenite de la producători din zona Bucureşti-Ilfov.”Ne-am gândit la zona Bucureşti Ilfov având în vedere numărul locuitorilor şi faptul că aici vin mulţi producători din regiune. Scopul a fost acela de a identifica dacă produsele vegetale din această regiune sunt contaminate cu metale grele care au potenţial cancerigen. Dar s-a dovedit că nu”, a declarat pentru ECONOMICA.NET Gabriel Mustăţea, directorul proiectului de cercetare.
În anul 2014, în regiunea București–Ilfov, s-au cultivat 2,25% din totalul legumelor cultivate în câmp la
nivelul întregii țări și 9,36% din totalul legumelor cultivate în solarii.
Singura problemă – concentraţii mari de nichel în ardei
Potrivit cercetătorului, au fost analizate trei tipuri de fructe (mere, prune, pere – 6 probe) şi nouă tipuri de legume (cartofi, roşii, varză, morcov, ceapă, ceapă roşie, ardei gras galben, ardei gras roşu, ardei gras verde – 15 probe), cultivate în judeţul Ilfov, dar şi în judeţe învecinate (Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa), prelevate din Piaţa agroalimentară Progresul, Piaţa agroalimentară Berceni Sudului şi Piaţa agroalimentară Berceni Olteniţei.
Probele menționate mai sus au fost analizate din punct de vedere al metalelor grele cu potențial cancerigen (cadmiu, crom, plumb, arsen și nichel), iar rezultatele au fost comparate cu limitele maxim admise potrivit regulamentelor Europene în vigoare, acolo unde acestea există. Concluzia: cu excepţía unei probe de ardei gras verde (Falaştoaca) în cazul căruia s-a obţinut un conţinut extrem de ridicat de nichel (7,5 mg/kg) care sugerează o posibilă contaminare, legumele şi fructele analuzate nu conţineau metale grele peste limitele admise. Menţionăm însă că pentru conţinutul de arsen, crom și nichel nu există limite impuse la nivel european. „Conţinutul de plumb al tuturor probelor analizate a fost extrem de scăzut, marea majoritate a valorilor fiind situată sub limita de detecţie a echipamentului (0,015 μg/L). Conţinutul de cadmiu al probelor analizate a fost foarte scăzut, valorile obţinute situânduse cu mult sub valorile limită impuse.
Urmează produsele de origine animală
Potrivit directorului de proiect, anul acesta cercetătorii vor investiga tipurile de contaminanţi potenţial cancerigeni din produsele alimentare de origine animală realizate în regiunea Bucureşti-Ilfov. „Etapa a doua a proiectului a început în decembrie, odată cu finalizarea primei etape. Se va desfăşuta pe tot parcursul acestui an şi avem în vedere analiza produselor de origine animală precum carne, lapte, oră. În această perioadă urmează să discutăm dacă mergem pe varianta de a preleva prone din piaţă sau să mergem direct la oameni, în gospodăriile care vând în pieţele bucureştene”, a mai explicat pentru ECONOMICA.NET Mustăţea.
Ce trebuie să facă producătorii să nu ne îmbolnăvească
Potrivit cercetătorului, producătorii trebuie să respecte anumite reguli pentru ca produsele lor să nu conţină metale grele peste limitele admise. „Este indicat să folosească cât mai puţin îngrăşământ şi să nu cultive în apropierea zonelor industrializate, dar nici în zone cu un trafic auto intes”, mai spune directorul de proiect.